4 definiții pentru magisteriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

magisteriu sn [At: DN3 / P: ~riu / Pl: ~ii / E: lat magisterium cf fr magistère, it magistero] 1 Stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2 Formă de învățământ superior din Italia, care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu.

MAGISTÉRIU s.n. 1. Stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. Formă de învățământ superior din Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. [Pron. -riu. / < lat. magisterium, cf. fr. magistère, it. magistero].

MAGISTÉRIU s. n. 1. stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. formă de învățământ superior în Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. 3. (fig.) autoritate. (< lat. magisterium, fr. magistère)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

magistériu s. n., pl. magistérii

Intrare: magisteriu
magisteriu substantiv neutru
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magisteriu
  • magisteriul
  • magisteriu‑
plural
  • magisterii
  • magisteriile
genitiv-dativ singular
  • magisteriu
  • magisteriului
plural
  • magisterii
  • magisteriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)