30 de definiții pentru maghiran măgheran măghiran maderan (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAGHIRAN s. m. (Bot.) 1. (Și, neobișnuit, în sintagma maioran de iarnă, DDRF) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana); p. r e s t r. floarea acestei plante. Cf. ANON. CAR. Așijderea ierburile ceale mirositoare. . . măgeranul, busuiocul. ECONOMIA, 124/12, cf. 89/7. La Geneva,... rosmarinul, maghiranul și levantul nu sînt buruiene. CODRU-DRĂGUȘANU, V. 178. Iată mintă, săbiuță. . . , maioran. NEGRUZZI, S. I, 97. Oale cu magioran, mintă, calapăr. id. ib. 323. Glastre de flori, printre care se deosibeau mai ales: maghirani, trandafiri și cîțiva endrișaimi. FiLiMON, O. I, 186, cf. 264. Au înflorit iar măgheranii și n-a prins nimene de veste. ANGHEL, Î. G. 13, cf. 14. Frunză verde magheran, Voinicel mehedințean, Sum născut pe frunzi de fag, Ca să fiu la lume drag. POP., ap. HASDEU, I. C. I, 27. Foaiâ verde maghiran Ș-o cracă de leuștean, În credință, de știam, Nu mă mai amurezam. TEODORESCU, P. P. 303. De la mândra mea de vale, Mîndru măderan răsare. JARNIK-BÎRSEANU, D. 32. Maioran crescut în iarbă, Rău îți stă june cu barbă.MARIAN, NU, 12, cf. id. NA. 313, id. Î. 336. Floricea de maioran, Drâguța-i de-amu-i un an. RETEGANUL, TR. 141. Măgierean cu fir ciuntat, Văd, bade, că m-ai lăsat. id. ib. 158. Frundzuleana magheran, Năcăjesc mai mult di-un an, Și fac pelinu zahar, Șî pelinu-i tot amar. ȘEZ. III, 21. Foaie verde maghiran, De ce, neică, nu muream, Cînd eram copil d-un an? MAT. FOLK. 223, cf. ȘEZ. XIV, 140. Măieran umbră să-i țîie. ȚIPLEA, P. P. 12, cf. BUD, P. P. 68. Haidă, soro, la poiană, Să culezem maierană. DENSUSIANU, Ț. H. 168. Mădăran crescut în iarbă, Să cinstesc omul de treabă. BÎRLEA, C. P. 277, cf. id. B. 60. Măderan crescut în iarbă, Măi mîndruluț d-ingă apă, Gurița ta mult mńi-i dragă, Că vorbești vorbe de treabă, T. PAPAHAGI, M. 23, cf. 12. Frunză verde maierană, Mi s-o dus badea cătană. GREGORIAN, CL. 30. Am un drăguț de vălean, Cu peană de măgheran. POP., AP. SIMiONESCU, FL. 405. ◊ Măgheran-buburuzos= specie de maghiran (1) foarte aromatic. Măgheran buburuzos, Mintenaș îi fi pe jos. BÎRLEA, C. P. 247. 2. (Neobișnuit, în forma majoran și în sintagma măghiran sălbatic, PĂCALĂ, M. R. 18) Sovîrf. Cf. DDRF. - Pl.: maghirani. – Și: (popular) magherán, maghireán, măghirán, măgherán, (regional) maghiorán (COTEANU, PL. 25), magerán (ALEXI, W.), magereán (H X 30), măgerán, măgereán, magiorán, maderán (ANT. LIT. POP. I, 85), mădărán, măderan, măirán (T. PAPAHAGI, M. 5), maierán (ALEXI, W.), măierán, măiereán (H X 198), maiorán, majorán, maiurán (BARCIANU, ALEXI, W.), megherán (PANȚU, PL.), meghereán (A V 15), mighiréan (PANȚU, PL.), meirán (TDRG) s. m.; maieránă, măieránă (DR. I, 362) s. f. – Din germ. Mageran, Majoran, Meiran. Cf. lat. Origanum majorana.

MAGHIRÁN, maghirani, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). [Var.: măgherán, măghirán s. m.] – Din germ. Mageran.

MAGHIRÁN, maghirani, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). [Var.: măgherán, măghirán s. m.] – Din germ. Mageran.

maghiran sm [At: ANON. CAR. / V: (pop) ~gher~, ~rean, măg~, măgher~, (reg) mader~, ~ior~, ~ger~, ~gerean, maier~, maiera sf maior~, major~, maiur~, mădăr~, măder~, măger~, măgerean, ~gior~, măier~, măiera sf, măierean, măir~, meghe~, megherean, meir~ sn, mighirean / Pl: ~i / E: ger Mageran, Majoran, Meiran] 1 (Șîc maioran-de-iarnă) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). 2 (Bot; îae; pre) Floare a maghiranului (1). 3 (Bot; reg; îc) Măgheran-buburuzos Specie de maghiran (1) foarte aromatic. 4 (Bot; reg; șîc majoran-sălbatic) Sovârv (Origanum vulgare).

MAGHIRÁN s. m. (Și în forma măghiran) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșiatice sau albe, cultivată în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana). Foaie verde maghiran Ș-o cracă de leuștean. TEODORESCU, P. P. 303. – Variante: măgherán (ANGHEL, Î. G. 13), măghirán, măderán (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32) s. m.

MAGHIRÁN ~i m. Plantă erbacee înaltă, cu flori albe sau roșii, folosită în farmacie și parfumerie. /<germ. Mageran

maghirán (vest) și măghirán (est) m. (rut. magerán, rus. maerán, germ. majoran, meieran, fr. marjoiaine, pv. majorana, it. majorana și maggiorana, ngr. [d. it.] matzurána, d. lat. amáracus, care e vgr. amárakos, maghiran, infl. de lat. major, maĭ mare, de unde s’a făcut mlat. majorana). O plantă erbacee labiată originară din nordul Africiĭ și cultivată prin grădinĭ (origanum majorana).

MĂGHERÁN s. m. v. maghiran.

MĂGHIRÁN s. m. v. maghiran.

arată toate definițiile

Intrare: maghiran
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maghiran
  • maghiranul
  • maghiranu‑
plural
  • maghirani
  • maghiranii
genitiv-dativ singular
  • maghiran
  • maghiranului
plural
  • maghirani
  • maghiranilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măgheran
  • măgheranul
  • măgheranu‑
plural
  • măgherani
  • măgheranii
genitiv-dativ singular
  • măgheran
  • măgheranului
plural
  • măgherani
  • măgheranilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măghiran
  • măghiranul
  • măghiranu‑
plural
  • măghirani
  • măghiranii
genitiv-dativ singular
  • măghiran
  • măghiranului
plural
  • măghirani
  • măghiranilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maderan
  • maderanul
plural
  • maderani
  • maderanii
genitiv-dativ singular
  • maderan
  • maderanului
plural
  • maderani
  • maderanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

maghiran măgheran măghiran maderan

  • 1. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori roșietice sau albe, cultivată uneori în grădini pentru mirosul ei plăcut (Origanum majorana).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Foaie verde maghiran Ș-o cracă de leuștean. TEODORESCU, P. P. 303.
      surse: DLRLC

etimologie: