7 definiții pentru macaronism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MACARONÍSM s. n. (Rar) Compoziție literară burlescă, scrisă într-o limbă împestrițată cu cuvinte străine; expresie sau cuvînt specific acestei compoziții. Cf. COSTINESCU. [Eroul lui Rabelais] complică discursul său cu macaronismele obișnuite în jargonul studențesc contemporan. ROM. 1953, nr. 3, 42. – Pl.: macaronisme. – Din fr. macaronisme.

MACARONÍSM s. n. 1. Mișcare literară din sec. XVI-XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într-un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizate ridicol. 2. Ansamblu de aspecte care caracterizează macaronismul. 3. Apartenență la macaronism. – Din fr. macaronisme.

MACARONÍSM s. n. 1. Mișcare literară din sec. XVI-XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într-un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizate ridicol. 2. Ansamblu de aspecte care caracterizează macaronismul. 3. Apartenență la macaronism. – Din fr. macaronisme.

macaronism sn [At: COSTINESCU / Pl: ~e / E: fr macaronisme] (Rar) 1 Compoziție literară burlescă, scrisă într-o limbă presărată nejustificat cu cuvinte străine. 2 Expresie sau cuvânt specific macaronismului (1). 3 Mișcare literară, apărută în Italia, în sec. XVI-XVII, care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într-un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizante.

MACARONÍSM s.n. (Liv.) Compoziție literară scrisă într-o limbă împestrițată cu cuvinte străine. ♦ Cuvânt sau expresie specifică acestei compoziții. [< fr. macaronisme].

MACARONÍSM s. n. 1. mișcare literară din sec. XVI-XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești, prin compoziții burlești, scrise într-o limbă împestrițată cu cuvinte și forme latine și latinizate. 2. cuvânt, expresie specifică macaronismului (1). 3. apartenență la macaronism (1). (< fr. macaronisme)

MACARONÍSM n. Mișcare literară în sec. XVI-XVII care parodia și satiriza într-un stil comic, plin de cuvinte străine, pedantismul moravurilor cavalerești. /<fr. macaronism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: macaronism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macaronism
  • macaronismul
  • macaronismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • macaronism
  • macaronismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

macaronism

  • 1. Mișcare literară din secolele XVI-XVII care parodia și satiriza pedantismul moravurilor cavalerești într-un stil burlesc plin de cuvinte latine și latinizate ridicol.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • diferențiere Compoziție literară scrisă într-o limbă împestrițată cu cuvinte străine.
      surse: DN
      • diferențiere1. Cuvânt sau expresie specifică acestei compoziții.
        surse: DN
  • 2. Ansamblu de aspecte care caracterizează macaronismul.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 3. Apartenență la macaronism.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: