3 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

macaroane f. pl. pastă de făină fină, potrivită în țevi lungi și găunoase (mâncare favorită a Italienilor).

MACAROÁNĂ, macaroane, s. f. (Mai ales la pl.) Pastă făinoasă de fabricație industrială, în formă de tuburi lungi și subțiri (goale pe dinăuntru). – Din ngr. makarónia. Cf. it. maccherone.

MACAROÁNĂ, macaroane, s. f. (Mai ales la pl.) Pastă făinoasă de fabricație industrială, în formă de tuburi lungi și subțiri (goale pe dinăuntru). – Din ngr. makarónia. Cf. it. maccherone.

macaroa sf [At: (a. 1703) F. N. 122 / V: (reg) ~rene sfp, ~rine ps / Pl: ~ne / E: ngr μαϰαρόνια] 1 (Mpl) Pastă făinoasă de fabricație industrială, asemănătoare cu un tub Vz spaghete. 2 (Pex) Pastă făinoasă de casă, tăiată în diferite forme Vz tăiței. 3 (Reg) Găluște din aluat. 4 (Reg; șîs ~ cu brânză) Colțunași.

macaron sn [At: COSTINESCU / Pl: ~oane / E: fr macaron] (Frî) Picromigdală (1).

MACAROÁNĂ, macaroane, s. f. (Mai ales la pl.) Paste făinoase în formă de tuburi lungi și subțiri. Dintr-o budincă de macaroane domnu Iohan își scoase și mîncă cu aceeași lăcomie. SADOVEANU, O. VIII 66. Vom mînca parmezan cu macaroane. NEGRUZZI, S. III 70.

MACAROÁNĂ s.f. (Mai ales la pl.) Paste făinoase în formă de tubușoare lungi și subțiri. [Cf. ngr. macaronia, it. maccheroni].

MACAROÁNĂ s. f. (pl.) paste făinoase în formă de tuburi lungi și subțiri. (< macaron/ic/ + -adă)

MACAROÁNĂ ~e f. mai ales la pl. Produs alimentar în formă de tuburi lungi și subțiri, care se consumă fierte. /<ngr. makarónia

*macaroánă (oa dift.) f., pl. e (ngr. makarónĭa, d. it. maccheroni, ven. macaroni, pl.). Cocă (pastă de făină) prefăcută în fire lungĭ și groase (saŭ și în cilindre cave) care, drese cu unt și brînză, se ferb și se mănîncă. Mold. nord (fr. macaron). Picromigdală. V. fidea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

macaroa s. f., g.-d. art. macaroanei; pl. macaroane

macaroánă s. f., g.-d. art. macaroánei; pl. macaroáne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MACARÓN s. v. migdală amară, picromigdală.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

macaroáne s. f., pl. – Un fel de paste făinoase. – Mr. macaroni. It. maccheroni (ven. macaroni), cf. ngr. μαϰαρούνια, bg. makaroni.Der. macaronadă, s. f. (stil macaronic), din it. maccheronata; macaronic, adj., din fr. macaronique; macaronar, s. m. (italian).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-i tăia (cuiva) macaroana expr. a întrerupe (pe cineva) din vorbit.

macaroană, macaroane s. f. (iron.) tresă, însemn de grad de pe o uniformă militară.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MACAROA s. f. 1. (Mai ales la pl.) Pastă făinoasă de fabricație industrială, în formă de tuburi lungi și subțiri (v. s p a g h e t e); p. e x t. pastă făinoasă de casă tăiată în diferite forme (v. t ă i ț e i). Schimbă... gloanțele de pușcă în macaroane. (A. 1703). FN 122. Macaroane i fidea, confeturi i condite (A. 1791). IORGA A, S. D. VIII, 19. Vom mînca Parmezan cu macaroane Și confete și bomboane. NEGRUZZI, S. III, 70, cf. I 207. Dintr-o budincă de macaroane domnu Iohan își scoase și mîncă cu aceeași lăcomie. SADOVEANU, O. V, 326, cf. ALR II 4034/130, 520, 723. 2. (Regional, uneori determinat prin „cu brînză”) Găluște din aluat (ALR II 4036/102, 836); colțunași (ib. 4035/414). Răsături și macaroane, ib. 4036/102. Pl.: macaroane. – Și: (regional) macarene (H XIV 447) s. f. pl.; macaríne (ALR II/682) subst. pl. Din ngr. μαϰαρόνια.

MACARON s. n. (Franțuzism învechit) Picromigdală. Cf. COSTINESCU. Pl.: macaroane. Din fr. macaron.

Intrare: macaroane
macaroane substantiv feminin
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • macaroane
  • macaroanele
genitiv-dativ singular
plural
  • macaroane
  • macaroanelor
vocativ singular
plural
Intrare: macaroană
macaroană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macaroa
  • macaroana
plural
  • macaroane
  • macaroanele
genitiv-dativ singular
  • macaroane
  • macaroanei
plural
  • macaroane
  • macaroanelor
vocativ singular
plural
Intrare: macaron
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macaron
  • macaronul
  • macaronu‑
plural
  • macaroane
  • macaroanele
genitiv-dativ singular
  • macaron
  • macaronului
plural
  • macaroane
  • macaroanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

macaroa, macaroanesubstantiv feminin

  • 1. mai ales la plural Pastă făinoasă de fabricație industrială, în formă de tuburi lungi și subțiri (goale pe dinăuntru). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Dintr-o budincă de macaroane domnu Iohan își scoase și mîncă cu aceeași lăcomie. SADOVEANU, O. VIII 66. DLRLC
    • format_quote Vom mînca parmezan cu macaroane. NEGRUZZI, S. III 70. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.