2 intrări

15 definiții

din care

Explicative DEX

MĂSCUIT, -Ă, măscuiți, -te, adj. (Înv.) Mascat. – V. măscui.

MĂSCUIT, -Ă, măscuiți, -te, adj. (Înv.) Mascat. – V. măscui.

măscuit, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. III, 434 / Pl: ~iți, ~e / E: mascat1 css] (Înv) Mascat1.

MĂSCUIT, -Ă, măscuiți, -te, adj. (Învechit) Mascat. Am fost la balurile... măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun mască o fac pentru că le-i rușine de obrazele lor! ALECSANDRI, T. 1012. Am scăpat pe un om măscuit de trei ucigași ce era să-l omoare... – Acel om măscuit eram eu. NEGRUZZI, S. III 434.

MĂSCUI, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se masca. – Mască + suf. -ui.

MĂSCUI, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se masca. – Mască + suf. -ui.

măscui vr [At: DEX / Pzi: ~esc / E: mască + -ui] A se masca.

MĂSCUI, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se masca.

măscuĭésc v. tr. (d. mască). Munt. Pop. Sulemenesc.

Ortografice DOOM

măscui (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă măscuiesc, 3 sg. se măscuiește, imperf. 1 sg. mă măscuiam; conj. prez. 1 sg. să mă măscuiesc, 3 să se măscuiască; imper. 2 sg. afirm. măscuiește-te; ger. măscuindu-mă

!măscui (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se măscuiește, imperf. 3 sg. se măscuia; conj. prez. 3 să se măscuiască

măscui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măscuiesc, imperf. 3 sg. măscuia; conj. prez. 3 sg. și pl. măscuiască

Sinonime

MĂSCUIT adj. v. mascat.

măscuit adj. v. MASCAT.

Regionalisme / arhaisme

măscuit, măscuită, măscuiți, măscuite, adj. (înv.) 1. cu masca pusă pe față, mascat. 2. sulemenit, machiat.

măscui, măscuiesc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se sulemeni, a se machia. 2. a-și pune masca, a se masca.

Tezaur

MĂSCUÍT, -Ă adj. (învechit) Mascat1. Acel om măscuit eram eu. NEGRUZZI, S. III, 434. Am fost la balurile. . . măscuite. ALECSANDRI, T. 1 012. - Pl.: măscuiți, -te. – De la mascat1@, cu schimbare de suf.

Intrare: măscuit
măscuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măscuit
  • măscuitul
  • măscuitu‑
  • măscui
  • măscuita
plural
  • măscuiți
  • măscuiții
  • măscuite
  • măscuitele
genitiv-dativ singular
  • măscuit
  • măscuitului
  • măscuite
  • măscuitei
plural
  • măscuiți
  • măscuiților
  • măscuite
  • măscuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: măscui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • măscui
  • măscuire
  • măscuit
  • măscuitu‑
  • măscuind
  • măscuindu‑
singular plural
  • măscuiește
  • măscuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • măscuiesc
(să)
  • măscuiesc
  • măscuiam
  • măscuii
  • măscuisem
a II-a (tu)
  • măscuiești
(să)
  • măscuiești
  • măscuiai
  • măscuiși
  • măscuiseși
a III-a (el, ea)
  • măscuiește
(să)
  • măscuiască
  • măscuia
  • măscui
  • măscuise
plural I (noi)
  • măscuim
(să)
  • măscuim
  • măscuiam
  • măscuirăm
  • măscuiserăm
  • măscuisem
a II-a (voi)
  • măscuiți
(să)
  • măscuiți
  • măscuiați
  • măscuirăți
  • măscuiserăți
  • măscuiseți
a III-a (ei, ele)
  • măscuiesc
(să)
  • măscuiască
  • măscuiau
  • măscui
  • măscuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măscuit, măscuiadjectiv

  • 1. învechit Mascat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mascat
    • format_quote Am fost la balurile... măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun mască o fac pentru că le-i rușine de obrazele lor! ALECSANDRI, T. 1012. DLRLC
    • format_quote Am scăpat pe un om măscuit de trei ucigași ce era să-l omoare... – Acel om măscuit eram eu. NEGRUZZI, S. III 434. DLRLC
etimologie:
  • vezi măscui DEX '98 DEX '09

măscui, măscuiescverb

etimologie:
  • Mască + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.