2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mărunțișare sf [At: TDRG / Pl: ~șări / E: mărunțișa] (Rar) Mărunțire.
MĂRUNȚIȘÁRE, mărunțișări, s. f. (Rar) Acțiunea de a mărunțișa. [Grebla] e foarte necesară... la mărunțișarea... pămîntului. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRUNȚIȘÁRE, mărunțișări, s. f. (Rar) Acțiunea de a mărunțișa.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
mărunțișa vt [At: TDRG / Pzi: ~șez / E: mărunțiș] (Rar) A mărunți (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRUNȚIȘÁ, mărunțișez, vb. I. Tranz. (Rar) A sfărîma, a fărîma; a mărunți.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRUNȚIȘÁ, mărunțișez, vb. I. Tranz. (Rar) A mărunți. – Din mărunțiș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
MĂRUNȚIȘA vb. v. mărunți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mărunțișa vb. v. MĂRUNȚI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: mărunțișare
mărunțișare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: mărunțișa
| verb (VT202) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)