opțiuni
  • info

9 definiții pentru mărunțișar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRUNȚIȘAR, mărunțișari, s. m. (Înv.) Negustor de mărunțișuri. – Mărunțiș + suf. -ar.

mărunțișar sm [At: CARAGIALE, O. IV, 426 / Pl: ~i / E: mărunțiș + -ar] (Înv) Vânzător de mărunțișuri (9) Vz bocceagiu, coropcar.

MĂRUNȚIȘAR, mărunțișari, s. m. (Rar) Negustor de mărunțișuri. – Mărunțiș + suf. -ar.

mărunțișar m. cel ce vinde mărunțișuri.

mărunțișár m. Negustor de mărunțișurĭ, marfagiŭ, coropcar. Rar. Negustor care vinde în detaliŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mărunțișar (înv.) s. m., pl. mărunțișari

mărunțișar (înv.) s. m., pl. mărunțișari

mărunțișar s. m., pl. mărunțișari

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂRUNȚIȘAR s. m. (Ieșit din uz) Vînzător de mărunțișuri (III 1). V. c o r o p c a r, boc c e a g i u. Om împovărat de o familie numeroasă, o spuză de copii neprocopsiți, susținîndu-i cu o muncă neobosită de mărunțișar ambulant. CARAGIALE, O. IV, 426, cf. DDRF, ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU, TDRG, CADE, SCRIBAN, D. - Pl.: mărunțișari. – Mărunțiș + suf. -ar.

Intrare: mărunțișar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărunțișar
  • mărunțișarul
  • mărunțișaru‑
plural
  • mărunțișari
  • mărunțișarii
genitiv-dativ singular
  • mărunțișar
  • mărunțișarului
plural
  • mărunțișari
  • mărunțișarilor
vocativ singular
  • mărunțișarule
  • mărunțișare
plural
  • mărunțișarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mărunțișar, mărunțișarisubstantiv masculin

  • 1. învechit Negustor de mărunțișuri. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Mărunțiș + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.