8 definiții pentru mărgelat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRGELÁT, -Ă, mărgelați, -te, adj. (Rar) Împodobit cu mărgele (1). ♦ (Despre animale) Care are la gât niște protuberanțe în formă de mărgele (1). – Mărgea + suf. -at.

mărgelat, ~ă a [At: JIPESCU, O. 39 / Pl: ~ați, ~e / E: mărgele (pll mărgea)] 1 (Reg) Care este împodobit cu mărgele (1). 2 (Mun; Olt; d. unele animale) Care are la gât niște protuberanțe în formă de mărgele (1). 3 (Reg; d. oi) Care are lâna creață, inelată, buclată. 4 (Reg; d. lână) Creț.

MĂRGELÁT, -Ă, mărgelați, -te, adj. Împodobit cu mărgele (1). ♦ (Despre animale) Care are la gât niște protuberanțe în formă de mărgele (1). – Mărgea + suf. -at.

mărgelát, -ă adj. Ornat cu mărgele, ca niște mărgele, perlat. Lînă mărgelată (la oĭ), creață ca niște mărgele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărgelát (rar) adj. m., pl. mărgeláți; f. mărgelátă, pl. mărgeláte

mărgelát adj. m., pl. mărgeláți; f. sg. mărgelátă, pl. mărgeláte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂRGELAT adj. buclat, creț, inelat. (Oaie cu lîna ~.)

Intrare: mărgelat
mărgelat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărgelat
  • mărgelatul
  • mărgelatu‑
  • mărgela
  • mărgelata
plural
  • mărgelați
  • mărgelații
  • mărgelate
  • mărgelatele
genitiv-dativ singular
  • mărgelat
  • mărgelatului
  • mărgelate
  • mărgelatei
plural
  • mărgelați
  • mărgelaților
  • mărgelate
  • mărgelatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărgelat

etimologie:

  • Mărgea + sufix -at.
    surse: DEX '98 DEX '09