2 intrări
20 de definiții
din care- explicative DEX (8)
- etimologice (1)
- sinonime (4)
- regionalisme (5)
- tezaur (2)
Explicative DEX
mădărit, ~ă sf [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: mădări] (Reg; d. copii) Răsfățat.
MĂDĂRIT, -Ă, mădăriți, -te, adj. (Regional) Alintat, răsfățat. Copil mădărit. ȘEZ. II 187. ◊ Fig. Dorul tău e mădărit Trebuie-n brațe-nvelit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 109.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂDĂRIT, -Ă, mădăriți, -te, adj. (Reg.) Răsfățat. – V. mădări.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mădări [At: PSALT. 216 / Pzi: ~resc / E: nct] 1 vi (Îvr) A-și bate joc de cineva, a râde de cineva. 2 vt (Înv) A spune cuiva lucruri rele sau necuviincioase. 3 vr (Înv) A se fâstâci. 4 vt (Reg) A alinta. 5 vt (Reg) A răsfăța un copil. 6 vr (Reg) A dezmierda. 7 vr (Reg) A face mofturi. 8 vr (Reg) A se lăsa poftit, îmbiat. 9 vr (Reg) A se fâțâi. 10 vr (Reg; d. câini, prt d. oameni) A se gudura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂDĂRI, mădăresc, vb. IV. Refl. (Regional) A se alinta, a se răsfăța. Pițigoii... se mădăresc și ei cîntînd. MARIAN, O. II 152. ♦ A face mofturi, a face nazuri. Așa-s fetele rușinoase, se mădăresc la măritat. CONTEMPORANUL, VIII 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂDĂRI, mădăresc, vb. IV. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) răsfăța. ♦ Refl. A face mofturi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mădărì v. Mold. Tr. a face mofturi. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mădărésc v. tr. (litv. mádrautl, germ. maddern, a strica din nepricepere). Trans. Răsfăț, alint. V. refl. Mă alint, fac mofturĭ: nu te mădări și ascultă (rev. I. Crg. 14, 43; Șez. 36, 12). Vechĭ. A te mădări de rușine, a te clocoti de rușine, a simți mare rușine. Dos. Îmĭ bat joc. – Și -răsc, a -î.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
mădări (-resc, -it), vb. – A mima, a momi. Origine incertă, probabil expresivă, cf. nineri. Relația cu sl. mudlĕti „a întîrzia” (Cihac, II, 180) este foarte îndoielnică, ca și cea cu germ. maddern (Scriban). În Mold. și Trans. – Der. mădăran, s. m. (încrezut, înfumurat); mădăritură, s. f. (înv., alintare). Aceleași intenții expresive pare să-i aparțină și mărdăși (var. mărdăgi, mărdăci), vb. (a murdări, a păta), cf. modîrlă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MĂDĂRIT adj. v. alintat, cocolit, răsfățat, răzgâiat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mădărit adj. v. ALINTAT. COCOLIT. RĂSFĂȚAT. RĂZGÎIAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MĂDĂRI vb. v. alinta, cocoli, dezmierda, mângâia, răsfăța, răzgâia, râde.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mădări vb. v. ALINTA. COCOLI. DEZMIERDA. MÎNGÎIA. RĂSFĂȚA. RĂZGÎIA. RÎDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
mădărít, -ă, mădăriți, -te, adj. (reg.) Alintat, dezmierdat: „Da' pruncii i-o fost mădăriți, / Amu or trăi năcăjiți” (Bilțiu, 2015: 240). – Din mădări.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
MĂDĂRI vb. (Mold.) 1. A-și bate joc de cineva. Zmăul acesta ce formuiși să-și mădărească șie. DPSR, 133r. A spune cuiva lucruri rele sau necuviincioase. Sau necuvioase de-au mădărit. DM, 80v. 2. A se fîstici. Sfîntul, mădărindu-să de rușine, nește femei văzând la o fîntînă. DOSOFTEI, VS. Etimologie necunoscută. Cf. prohită (a l u a î n ~), p r o h i t i.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mădărí, mădăresc, v.t.r. (reg.) A (se) dezmierda, a (se) alinta. (Maram.). ■ „Un cuvânt popular, răspândit mai ales în zona de nord, unde pare să fie izolat (în dial. sudice nu-l găsim atestat, precum nici în albaneză). S-ar putea ca mădări să fi însemnat inițial a îngriji, proteja sau chiar a ocroti, trata, vindeca, un fel de echivalent al lui lecui slav” (Russu, 1981: 347). – Origine incertă (Șăineanu, DER, MDA); cuv. autohton, fără corespondent în albaneză (Russu, 1981).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
mădări, mădăresc, vb. tranz. și refl. – (reg.) A (se) dezmierda, a (se) alinta. „Un cuvânt popular, răspândit mai ales în zona de nord, unde pare să fie izolat (în dial. sudice nu-l găsim atestat, precum nici în albaneză). S-ar putea ca mădări să fi însemnat inițial a îngriji, proteja sau chiar a ocroti, trata, vindeca, un fel de echivalent al lui lecui slav” (Russu, 1981: 347). – Origine incertă (Șăineanu, DER, MDA); cuvânt autohton, fără corespondent în albaneză (Russu, 1981).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mădări, mădăresc, vb. tranz. și refl. – A (se) dezmierda, a (se) alinta. „Un cuvânt popular, răspândit mai ales în zona de nord, unde pare să fie izolat (în dial. sudice nu-l găsim atestat, precum nici în albaneză). S-ar putea ca mădări să fi însemnat inițial a îngriji, proteja sau chiar a ocroti, trata, vindeca, un fel de echivalent al lui lecui slav” (Russu 1981: 347). – Cuvânt autohton (Russu 1981).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Tezaur
MĂDĂRÍT, -Ă adj. (Regional, despre copii) Alintat, răsfățat. Cf. LB, PONTBRIANT, D., DDRF, GHEȚIE, R. M. Copil mădărit. ȘEZ. II, 187, cf. V, 105, GR. S. VII, 80, com. din CRIȘCIOR-BRAD. ◊ (În context figurat) Dorul tău e mădărit, Trebuie-n brațe-nvelit. JARNIK-BÎRSEANU, D. 109. - Pl.: mădăriți, -te. – V. mădări.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂDĂRÍ vb. IV. 1. Intranz. (Învechit, rar) A-și bate joc de cineva, a rîde de cineva. Zmăul cesta ce fapt-ai se bată-și gioc (să-și mădărească D) d-insul. PSALT. 216. ♦ T r a n z. A spune cuiva lucruri rele sau necuviincioase. Cf. DOSOFTEI, MOL. 92. 2. Refl. (Învechit) A se fîstîci. Sfîntul, mădărindu-să de rușine, nește femei văzînd la o fîntînă. DOSOFTEI, ap. TDRG. 3. Tranz. (Regional) A alinta, a dezmierda. Cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., ALEXICI, L. P. 184, com. din CRIȘCIOR-BRAD, ALRM I/II h 318. ♦ A răzgîia ; a deprinde (pe un copil) alintat, a-l crește dezmierdat. Cf. ALR II/I h 150, com. din SEBEȘ și din ZAGRA-NĂSĂUD. 4. Refl. (Regional) A vorbi dezmierdat, a face drăgălășii; a se alinta. Cf. MARIAN, O. II, 152, BL VI, 192, A V 2, 14, 16, 18, 20, 21, 25, 26, 131, VI 4, 26, 33, LEXIC REG. 16. ♦ A face mofturi, nazuri; a se lăsa poftit, îmbiat. Îi era ciudă, cum s-o roage el să vie și ea să facă nazuri, să se mădărească. CONTEMPORANUL, V2, 487. Așa-s fetele rușinoase, se mădăresc la măritat. ib. VI2, 14, cf. BL VI, 50, ȘEZ. IX, 156, A VI 26, com. din PIATRA NEAMȚ. ♦ A se fîțîi (Petreștii de Jos-Turda). ALR II 3 702/250. ♦ (Despre cîini și, p. e x t., peiorativ despre oameni) A se gudura. ALR I 1153/218, cf. ALR II 3 671/325. – Prez. ind.: mădăresc. – Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mădărit, mădărităadjectiv
-
- Copil mădărit. ȘEZ. II 187. DLRLC
- Dorul tău e mădărit Trebuie-n brațe-nvelit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 109. DLRLC
-
etimologie:
- mădări DLRM
mădări, mădărescverb
-
- Pițigoii... se mădăresc și ei cîntînd. MARIAN, O. II 152. DLRLC
- 1.1. A face mofturi, a face nazuri. DLRLC
- Așa-s fetele rușinoase, se mădăresc la măritat. CONTEMPORANUL, VIII 14. DLRLC
-
-