15 definiții pentru măcelărie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne; căsăpie, meserniță. 2. (Înv.) Măcel. – Măcelar + suf. -ie, (2) din măcelări.

MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne; căsăpie, meserniță. 2. (Înv.) Măcel. – Măcelar + suf. -ie, (2) din măcelări.

măcelărie sf [At: ȚICHINDEAL, F. 197/3 / V: (reg) măcil~ / Pl: ~ii / E: măcelar + -ie] 1 (Îrg) Loc unde se tăiau vitele destinate consumului Si: abator; (înv) scaun, (reg) belitoare, tăietorie. 2 Prăvălie pentru desfacerea cărnii destinate consumului Si: (îrg) meserniță (1), căsăpie, (Trs) cărnărie, fleșcărie Vz hală. 3 Ocupație a măcelarului (1) Si: (rar) măcelărit1 (2). 4 (Înv) Măcel (1).

MĂCELĂRÍE, măcelării, s. f. 1. Prăvălie în care se vinde carne. Dimineața de mult, cînd se deschid măcelăriile, se tîra și el afară și, șontîc-șontîc, venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. Măcelăriile curate, cu cărnuri frumos tăiate și puse în vederea trecătorilor. SLAVICI, O. II 167. 2. (Rar) Măcel, masacru, măcelărire. Privea măcelăria ce începuse. NEGRUZZI, S. I 152.

MĂCELĂRÍE ~i f. 1) înv. Întreprindere unde se tăiau animalele pentru consum; abator. 2) Magazin de carne. 3) Îndeletnicire de măcelar. /măcelar + suf. ~ie

măcelărie f. 1. locul unde se taie și se vinde carne de vite; 2. fig. omor în massă.

măcelăríe f. (d. măcelar; it. macelleria). Prăvălia saŭ meseria măcelaruluĭ. Fig. Măcel, căsăpie: măcelăria din lupta de la Valea Albă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

măcelărie s. f., art. măcelăria, g.-d. art. măcelăriei; pl. măcelării, art. măcelăriile (desp. -ri-i-)

măcelărie s. f., art. măcelăria, g.-d. art. măcelăriei; pl. măcelării, art. măcelăriile

măcelăríe s. f., art. măcelăría, g.-d. art. măcelăríei; pl. măcelăríi, art. măcelăríile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂCELĂRÍE s. v. abator, masacru, măcel.

MĂCELĂRÍE s. (înv. și reg.) meserniță, (reg.) casapniță, (Mold., Bucov. și Ban.) căsăpie, (Transilv.) cărnărie, fleșcărie, (înv.) scaun. (Cumpără carne de la ~.)

MĂCELĂRIE s. (înv. și reg.) meserniță, (reg.) casapniță, (Mold., Bucov. și Ban.) căsăpie, (Transilv.) cărnărie, fleșcărie, (înv.) scaun. (Cumpără carne de la ~.)

măcelărie s. v. ABATOR. MASACRU. MĂCEL.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂCELĂRIE s. f. 1. (Învechit și regional) Loc unde se tăiau vitele destinate consumului, (învechit) scaun, (regional) tăietorie, belitoare (v. a b a t o r); prăvălie pentru desfacerea cărnii destinate consumului, (învechit și regional) meserniță, căsăpie, (Transilv.) fleșcărie, cărnărie (v. h a l ă). Casapul zăbovindu-să în căsapniță (mesarniță, cărnărie, măcelărie) după lucrul său. ȚICHINDEAL, F. 197/3, cf. ZILOT, CRON. 82, LB, POLIZU, PONTBRIANT, D., COSTINESCU. Națl și Gubacec tăiau carne în măcélărie, iar Ladman cumpăra vitele, lucra la tăietorie și le aducea carnea tăiată. SLAVICI, O. II, 168, cf. 167, BARCIANU. Vitele. . . treceau la măcelăriile din Austria și Germania. N. A. BOGDAN, C. M. 90, cf. DS. În jurul măcelăriilor . . . aveau loc cele mai crunte bătălii. GALACTION, O. 309. S-au strîns ca cîinii la măcelărie, se spune despre oamenii care se adună în număr mare, oriunde cred că pot trage vreun folos. Cf. ZANNE, P. V, 398. 2. Ocupația măcelarului (1); (rar) măcelărit1. Măcel[a]rie să chiam[a] negustorie (a 1713). IORGA, S. D. V, 353. 3. (Învechit) Măcelărire (2); măcel. Și văz, în Tramontana, lîngă o gîrlă, făcîndu-se măcelării de oști turcești (a. 1693). FN 17, cf. 25. Mare au fost măcelăria cazacilor. ASACHI, S. L. II, 8, cf. 27, 54. Privea măcelăria ce începuse. NEGRUZZI, S. I, 152. Această măcilărie nemaipomenită de oameni. MARIAN, T. 135. - Pl.: măcelării. – Și: (regional) măcilărie s. f. – Măcelar + suf. -ie. – Pentru sensul 3 cf. m ă c e l ă r i (3).

Intrare: măcelărie
măcelărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcelărie
  • măcelăria
plural
  • măcelării
  • măcelăriile
genitiv-dativ singular
  • măcelării
  • măcelăriei
plural
  • măcelării
  • măcelăriilor
vocativ singular
plural
măcilărie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măcelărie, măcelăriisubstantiv feminin

  • 1. Prăvălie în care se vinde carne. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dimineața de mult, cînd se deschid măcelăriile, se tîra și el afară și, șontîc-șontîc, venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. GALACTION, O. I 311. DLRLC
    • format_quote Măcelăriile curate, cu cărnuri frumos tăiate și puse în vederea trecătorilor. SLAVICI, O. II 167. DLRLC
  • 2. învechit Masacru, măcel, măcelărire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Privea măcelăria ce începuse. NEGRUZZI, S. I 152. DLRLC
  • 3. Îndeletnicire de măcelar. NODEX
etimologie:
  • (2.) măcelări DEX '09 DEX '98
  • Măcelar + sufix -ie. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.