lusuriant, ~ă a vz luxuriant

luxuriant, ~ă a [At: LM / V: (înv) lusu~ / P: ~ri-ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr luxuriant, lat luxurians, -tis] 1 (Mai ales d. vegetație) Extrem de abundent. 2 (Fig) Exuberant. 3 (Fig; rar) Deosebit. 4 (Fig; rar) Strălucitor. 5 (Fig; rar) Exotic.

luxurianță sf [At: ENC. AGR. IV, 393 / P: ~ri-an~ / Pl: (nob) ~țe / E: fr luxuriance] (Rar) 1 Abundență. 2 Bogăție. 3 Luxură (4).

LUXURIANT, -Ă adj. (Despre vegetație) Abundent, bogat. [Pron. -ri-ant. / < fr. luxuriant, lat. luxurians].

LUXURIANȚĂ s.f. (Rar) Abundență, bogăție (mai ales în vegetație). [Pron. -ri-an-. / < fr. luxuriance].

LUXURIANT, -Ă adj. 1. (despre vegetație) care crește din abundență; bogat. 2. (fig.) exuberant, abundent, încărcat, (prea) plin de... (< fr. luxuriant, lat. luxurians)

LUXURIANȚĂ s. f. abundență, bogăție (de vegetație). (< fr. luxuriance)

LUXURIANT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre vegetație) Care este extrem de bogat; caracterizat prin dezvoltare și abundență. 2) fig. Care se impune prin bogăție și vigoare; caracterizat prin varietate și forță. Imaginație ~tă. Stil ~. [Sil. -ri-ant] /<fr. luxuriant, lat. luxurians, ~ntis

luxuriant a. care se produce cu prisosință: vegetațiune luxuriantă.

*luxuriánt, -ă adj. (lat. luxúrians, -ántis, d. luxuriari, a crește exuberant). Care se dezvoltă exuberant: vegetațiunea luxuriantă a codrilor Americiĭ de Sud. Fig. Stil luxuriant, prea ornat.

luxuriant (desp. -ri-ant) adj. m., pl. luxurianți; f. luxuriantă, pl. luxuriante

luxurianță (rar) (desp. -ri-an-) s. f., g.-d. art. luxurianței

luxuriant (-ri-ant) adj. m., pl. luxurianți; f. luxuriantă, pl. luxuriante

luxurianță (-ri-an-) s. f., g.-d. art. luxurianței

luxuriant adj. m. (sil. -ri-ant), pl. luxurianți; f. sg. luxuriantă, pl. luxuriante

luxurianță s. f. (sil. -ri-an-), g.-d. art. luxurianței

luxuriant.