2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUXÁ, luxez, vb. I. Tranz. A-și deplasa un os de la locul lui; a-și scrânti o mână, un picior etc. – Din fr. luxer, lat. luxare.

LUXÁ, luxez, vb. I. Tranz. A-și deplasa un os de la locul lui; a-și scrânti o mână, un picior etc. – Din fr. luxer, lat. luxare.

luxa2 vr [At: LM / V: (reg; cscj) ~xi / Pzi: ~xez / E: lux] 1[1] (Rar) A afișa un exces de eleganță.

  1. Sens numerotat în original cu 1, deși un al doilea nu există — LauraGellner

luxa1 vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~xez / E: fr luxer, lat luxare] 1 A-și deplasa un os de la locul lui Si: a disloca, (pfm) a scrânti. 2 (Pfm) A unelti împotriva cuiva. corectată

LUXÁ vb. I. tr. A-și scrânti o mână, un picior etc. [< fr. luxer, cf. lat. luxare].

LUXÁ vb. tr. a-și deplasa un os din articulație; a-și scrânti o mână, un picior. (< fr. luxer, lat. luxare)

A LUXÁ ~éz tranz. (mâini, picioare, degete etc.) A ieși din articulație; a scrânti; a se disloca; a se dezarticula. /<fr. luxer, lat. luxare

*luxéz v. tr. (lat. luxare). Chir. Scrîntesc, fac să ĭasă un os din locu luĭ: mĭ-am luxat picĭoru căzînd.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luxá (a ~) vb., ind. prez. 3 luxeáză

luxá vb., ind. prez. 1 sg. luxéz, 3 sg. și pl. luxeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUXÁ vb. (MED.) a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) scrânti, a (se) suci, (rar) a (se) răsuci, (înv. și reg.) a (se) sminti, (reg.) a (se) strica, (prin Transilv.) a (se) muruli, (Transilv.) a (se) pica, (prin Transilv. și Bucov.) a (se) preti, (prin vestul Munt.) a (se) proclinti. (Și-a ~ osul umărului.)

LUXA vb. (MED.) a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) scrînti, a (se) suci, (rar) a (se) răsuci, (înv. și reg.) a (se) sminti, (reg.) a (se) strica, (prin Transilv.) a (se) muruli, (Transilv.) a (se) pica, (prin Transilv. și Bucov.) a (se) preti, (prin vestul Munt.) a (se) proclinti. (Și-a ~ osul umărului.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Luxa, Luxandra și cu o < u v. Roxana I 5, II 2, 5.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

luxa, luxez v. t. 1. a face rău (cuiva), prin intrigi, uneltiri etc. 2. a demite (pe cineva) dintr-o funcție importantă.

Intrare: Luxa
nume propriu (I3)
  • Luxa
Intrare: luxa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • luxa
  • luxare
  • luxat
  • luxatu‑
  • luxând
  • luxându‑
singular plural
  • luxea
  • luxați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • luxez
(să)
  • luxez
  • luxam
  • luxai
  • luxasem
a II-a (tu)
  • luxezi
(să)
  • luxezi
  • luxai
  • luxași
  • luxaseși
a III-a (el, ea)
  • luxea
(să)
  • luxeze
  • luxa
  • luxă
  • luxase
plural I (noi)
  • luxăm
(să)
  • luxăm
  • luxam
  • luxarăm
  • luxaserăm
  • luxasem
a II-a (voi)
  • luxați
(să)
  • luxați
  • luxați
  • luxarăți
  • luxaserăți
  • luxaseți
a III-a (ei, ele)
  • luxea
(să)
  • luxeze
  • luxau
  • luxa
  • luxaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

luxa

etimologie: