2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUNTRÍ, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre.

LUNTRÍ, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre.

luntri vi [At: ȘINCAI, HR. I, 27/10 / Pzi: ~resc / E: luntre] (Rar) A pluti cu luntrea (1) Si: a vâsli.

LUNTRÍ, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vîsli. Au luntrit cătră ostrovul acela. SBIERA, P. 57.

A LUNTRÍ ~ésc intranz. rar A trage la vâsle (făcând să înainteze luntrea); a vâsli; a lopăta. /Din luntre

LÚNTRE, luntri, s. f. Ambarcațiune cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosite pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. [Pl. și: luntre] – Lat. *lunter, -tris ( = linter).

luntre sf [At: COD. VOR. 91/8 / V: (înv) ~rie (7), (îrg) lin~ / Pl: ~re, (rar) ~ri / E: ml lunter] 1 Ambarcație cu fundul plat, având prora și pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari Si: barcă (1), (înv) caic (1), (îrg) cin (2), (reg) ciobacă, (reg) dubas, (îrg) lotcă, șaică. 2 (Pfm; îe) A se face (sau a se așeza, a se pune) ~ și punte A încerca prin toate mijloacele să obțină, să realizeze, să împiedice etc. ceva. 3 (Pfm; îe) A umbla (sau a fi) (cu curul) în două ~ A juca pe două planuri 4 (Pfm; îae) A fi indecis. 5 (Îs) ~ de Snagov Albie mare scobită într-un trunchi de copac, al cărei interior e împărțit în două părți inegale. 6 (Înv) Efigie de pe vechile monede austriece, reprezentând o barcă. 7 (Reg; îf luntrie) Unealtă la moară.

luntrie[1] sf vz luntre corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

LÚNTRE, luntre, s. f. Ambarcație cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. [Pl. și: luntri] – Lat. *lunter, -tris (= linter).

LÚNTRE, luntre și luntri, s. f. Barcă de obicei cu vîsle. Pe rîmnic în păpurișul tînăr, neagră și nemișcată, sta o luntre cu lopețile în laturi, ca o pasere ostenită, cu aripile atîrnate. SADOVEANU, O. I 101. Iar din umbre de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. Bate vîntul sălcile, Să pornească luntrile. HODOȘ, P. P. 81. ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca toate mijloacele spre a realiza sau spre a obține ceva. Tot el se așezase luntre și punte... să potolească îndîrjirea oștirii. C. PETRESCU, R. DR. 23. Cînd cădea cîte un pîrjol... el se făcea luntre și punte și-și scăpa țeara. ISPIRESCU, L. 11. S-a pus elnu-i vorbăluntre și punte... dar degeaba i-a fost. CREANGĂ, P. 144.

LÚNTRE ~e f. Ambarcație de dimensiuni mici, fără punte, cu fundul plat, propulsată cu ajutorul motorului sau al vâslelor; barcă. * A se face (sau a se pune) ~ și punte a face tot posibilul pentru a atinge un scop. A sta între două ~i a ține și cu unul și cu altul; a îmbina două interese opuse. [G.-D. luntrei; Sil. lun-tre] /<lat. lunter

luntre f. vas mic ce se mână pe apă numai cu lopeți: a se face luntre și punte, a face imposibilul. [Lat. LUNTREM].

lúntre f., pl. ĭ (lat. linter, pop. lunter). Barcă, cel maĭ mic vas de navigat. A te face luntre și punte, a face tot posibilu p. un scop.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luntrí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. luntrésc, imperf. 3 sg. luntreá; conj. prez. 3 să luntreáscă

luntrí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. luntrésc, imperf. 3 sg. luntreá; conj. prez. 3 sg. și pl. luntreáscă

lúntre s. f., g.-d. art. lúntrii; pl. luntri

lúntre s. f., g.-d. art. lúntrei; pl. lúntre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: luntri
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • luntri
  • luntrire
  • luntrit
  • luntritu‑
  • luntrind
  • luntrindu‑
singular plural
  • luntrește
  • luntriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • luntresc
(să)
  • luntresc
  • luntream
  • luntrii
  • luntrisem
a II-a (tu)
  • luntrești
(să)
  • luntrești
  • luntreai
  • luntriși
  • luntriseși
a III-a (el, ea)
  • luntrește
(să)
  • luntrească
  • luntrea
  • luntri
  • luntrise
plural I (noi)
  • luntrim
(să)
  • luntrim
  • luntream
  • luntrirăm
  • luntriserăm
  • luntrisem
a II-a (voi)
  • luntriți
(să)
  • luntriți
  • luntreați
  • luntrirăți
  • luntriserăți
  • luntriseți
a III-a (ei, ele)
  • luntresc
(să)
  • luntrească
  • luntreau
  • luntri
  • luntriseră
Intrare: luntre
luntre1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F108)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luntre
  • luntrea
plural
  • luntri
  • luntrile
genitiv-dativ singular
  • luntri
  • luntrii
plural
  • luntri
  • luntrilor
vocativ singular
plural
luntre2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luntre
  • luntrea
plural
  • luntre
  • luntrele
genitiv-dativ singular
  • luntre
  • luntrei
plural
  • luntre
  • luntrelor
vocativ singular
plural
lintre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
luntrie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

luntri

etimologie:

  • luntre
    surse: DEX '98 DEX '09

luntre lintre luntrie

  • 1. Ambarcațiune cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosite pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: barcă schelă diminutive: luntrișoară attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pe rîmnic în păpurișul tînăr, neagră și nemișcată, sta o luntre cu lopețile în laturi, ca o pasere ostenită, cu aripile atîrnate. SADOVEANU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • Iar din umbre de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154.
      surse: DLRLC
    • Bate vîntul sălcile, Să pornească luntrile. HODOȘ, P. P. 81.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Tot el se așezase luntre și punte... să potolească îndîrjirea oștirii. C. PETRESCU, R. DR. 23.
        surse: DLRLC
      • Cînd cădea cîte un pîrjol... el se făcea luntre și punte și-și scăpa țeara. ISPIRESCU, L. 11.
        surse: DLRLC
      • S-a pus el – nu-i vorbă – luntre și punte... dar degeaba i-a fost. CREANGĂ, P. 144.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A sta între două luntri = a ține și cu unul și cu altul; a îmbina două interese opuse.
      surse: NODEX

etimologie:

  • limba latină *lunter, -tris (= linter).
    surse: DEX '09 DEX '98