2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (8)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LUNTRI, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre.
LUNTRI, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
luntri vi [At: ȘINCAI, HR. I, 27/10 / Pzi: ~resc / E: luntre] (Rar) A pluti cu luntrea (1) Si: a vâsli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNTRI, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vîsli. Au luntrit cătră ostrovul acela. SBIERA, P. 57.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A LUNTRI ~esc intranz. rar A trage la vâsle (făcând să înainteze luntrea); a vâsli; a lopăta. /Din luntre
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LUNTRE, luntri, s. f. Ambarcațiune cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosite pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. [Pl. și: luntre] – Lat. *lunter, -tris ( = linter).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lintre sf vz luntre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
luntre sf [At: COD. VOR. 91/8 / V: (înv) ~rie (7), (îrg) lin~ / Pl: ~re, (rar) ~ri / E: ml lunter] 1 Ambarcație cu fundul plat, având prora și pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari Si: barcă (1), (înv) caic (1), (îrg) cin (2), (reg) ciobacă, (reg) dubas, (îrg) lotcă, șaică. 2 (Pfm; îe) A se face (sau a se așeza, a se pune) ~ și punte A încerca prin toate mijloacele să obțină, să realizeze, să împiedice etc. ceva. 3 (Pfm; îe) A umbla (sau a fi) (cu curul) în două ~ A juca pe două planuri 4 (Pfm; îae) A fi indecis. 5 (Îs) ~ de Snagov Albie mare scobită într-un trunchi de copac, al cărei interior e împărțit în două părți inegale. 6 (Înv) Efigie de pe vechile monede austriece, reprezentând o barcă. 7 (Reg; îf luntrie) Unealtă la moară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
luntrie[1] sf vz luntre corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNTRE, luntre, s. f. Ambarcație cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. [Pl. și: luntri] – Lat. *lunter, -tris (= linter).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
LUNTRE, luntre și luntri, s. f. Barcă de obicei cu vîsle. Pe rîmnic în păpurișul tînăr, neagră și nemișcată, sta o luntre cu lopețile în laturi, ca o pasere ostenită, cu aripile atîrnate. SADOVEANU, O. I 101. Iar din umbre de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. Bate vîntul sălcile, Să pornească luntrile. HODOȘ, P. P. 81. ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca toate mijloacele spre a realiza sau spre a obține ceva. Tot el se așezase luntre și punte... să potolească îndîrjirea oștirii. C. PETRESCU, R. DR. 23. Cînd cădea cîte un pîrjol... el se făcea luntre și punte și-și scăpa țeara. ISPIRESCU, L. 11. S-a pus el – nu-i vorbă – luntre și punte... dar degeaba i-a fost. CREANGĂ, P. 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNTRE ~e f. Ambarcație de dimensiuni mici, fără punte, cu fundul plat, propulsată cu ajutorul motorului sau al vâslelor; barcă. * A se face (sau a se pune) ~ și punte a face tot posibilul pentru a atinge un scop. A sta între două ~i a ține și cu unul și cu altul; a îmbina două interese opuse. [G.-D. luntrei; Sil. lun-tre] /<lat. lunter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
luntre f. vas mic ce se mână pe apă numai cu lopeți: a se face luntre și punte, a face imposibilul. [Lat. LUNTREM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lúntre f., pl. ĭ (lat. linter, pop. lunter). Barcă, cel maĭ mic vas de navigat. A te face luntre și punte, a face tot posibilu p. un scop.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
luntri (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. luntresc, 3 sg. luntrește, imperf. 1 luntream; conj. prez. 1 sg. să luntresc, 3 să luntrească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
luntri (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. luntresc, imperf. 3 sg. luntrea; conj. prez. 3 să luntrească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
luntri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. luntresc, imperf. 3 sg. luntrea; conj. prez. 3 sg. și pl. luntrească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
luntre s. f., g.-d. art. luntrii; pl. luntri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
luntre s. f., g.-d. art. luntrii; pl. luntri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
luntre s. f., g.-d. art. luntrei; pl. luntre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
luntre, pl. luntre
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
luntre, -tri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LUNTRI vb. v. lopăta, vâsli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
luntri vb. v. LOPĂTA. VÎSLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNTRE s. v. barcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LUNTRE s. barcă, (prin Ban.) schelă. (O ~ pescărească.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
luntre (luntre), s. f. – Barcă. – Mr. lăndură. Lat. lynter (Meyer 247; Pușcariu 1000; Candrea-Dens., 1027; REW 5071), cf. alb. ljundrë, vegl. lundro, ngr. λούντρα. – Der. luntrac, s. n. (prăjină pentru condus barca); luntraș, s. m. (barcagiu); luntri, vb. (a vîsli).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a sta cu fundul în două / șapte luntri expr. 1. a fi oportunist. 2. a nu ști ce vrea.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F108) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
luntri, luntrescverb
-
- Au luntrit cătră ostrovul acela. SBIERA, P. 57. DLRLC
-
etimologie:
- luntre DEX '98 DEX '09
luntre, luntrisubstantiv feminin
- 1. Ambarcațiune cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosite pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). DEX '09 DLRLCsinonime: barcă schelă diminutive: luntrișoară
- Pe rîmnic în păpurișul tînăr, neagră și nemișcată, sta o luntre cu lopețile în laturi, ca o pasere ostenită, cu aripile atîrnate. SADOVEANU, O. I 101. DLRLC
- Iar din umbre de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spînzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
- Bate vîntul sălcile, Să pornească luntrile. HODOȘ, P. P. 81. DLRLC
- A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tot el se așezase luntre și punte... să potolească îndîrjirea oștirii. C. PETRESCU, R. DR. 23. DLRLC
- Cînd cădea cîte un pîrjol... el se făcea luntre și punte și-și scăpa țeara. ISPIRESCU, L. 11. DLRLC
- S-a pus el – nu-i vorbă – luntre și punte... dar degeaba i-a fost. CREANGĂ, P. 144. DLRLC
-
- A sta între două luntri = a ține și cu unul și cu altul; a îmbina două interese opuse. NODEX
-
etimologie:
- *lunter, -tris (= linter). DEX '09 DEX '98