18 definiții pentru lojniță loșniță lozniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÓJNIȚĂ, lojnițe, s. f. (Reg.) Leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele, cașul etc.; cuptor (sau groapă) peste care se pune această leasă. [Var.: lóșniță, lózniță s. f.] – Cf. ucr. loznyc’a.

LÓJNIȚĂ, lojnițe, s. f. (Reg.) Leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele, cașul etc.; cuptor (sau groapă) peste care se pune această leasă. [Var.: lóșniță, lózniță s. f.] – Cf. ucr. loznyc’a.

lojniță sf [At: PAMFILE, I. C. 232 / V: loșn~, lozn~ / Pl: ~țe / E: ns cf ucr лозниця] (Reg) 1 Leasă de nuiele pe care se usucă fructele, se afumă cașul etc. 2-3 (Cuptor sau) groapă peste care se pune lojnița (1).

LÓJNIȚĂ, lojnițe, s. f. (Regional) Leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele; cuptor (sau groapă) peste care se pune această leasă. Prune afumate la lojniță. – Variante: lóșniță (SCÎNTEIA, 1953, nr. 2789), lózniță (I. IONESCU, P. 352) s. f.

LÓȘNIȚĂ s. f. v. lojniță.

LÓZNIȚĂ s. f. v. lojniță.

lozniță f. Mold. leasă de uscat prune. [Cf. lozie].

lózniță (est) și lójniță (vest) f., pl. e (bg. lóznica, vlăstar de viță. V. lozie). Leasă, împletitură de nuĭele de uscat prunele la foc. Cuptor cu leasa la un loc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lójniță (reg.) s. f., g.-d. art. lójniței; pl. lójnițe

lójniță s. f., g.-d. art. lójniței; pl. lójnițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lójniță (lójnițe), s. f. – Leasă de nuiele, coșer pentru uscat sau afumat fructele. – Var. lozniță. Sl. ložĭnica „pat”, cf. bg., sb. ložnica „pat, culcuș”, der. din sl. ložiti „a pune” și nu (cum gîndesc Cihac și Tiktin) din sl. loza „lăstar”.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lójniță, lojniță, (lozniță), s.f. – (reg.) Leasă sau coș de nuiele pentru uscat sau afumat fructele; cuptor (groapă) peste care se pune împletitura de nuiele. ♦ (top.) Loznița, în loc. Sălnița (Vișovan, 2008). – Din sl. ložǐnica „pat”, cf. sb. ložnica „pat, culcuș” < din sl. loziti „a pune” (DER); din ucr. ložnycá (DEX, MDA).

lózniță, s.f. – v. lojniță („coș pentru uscat fructe”).

Intrare: lojniță
lojniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lojniță
  • lojnița
plural
  • lojnițe
  • lojnițele
genitiv-dativ singular
  • lojnițe
  • lojniței
plural
  • lojnițe
  • lojnițelor
vocativ singular
plural
loșniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • loșniță
  • loșnița
plural
  • loșnițe
  • loșnițele
genitiv-dativ singular
  • loșnițe
  • loșniței
plural
  • loșnițe
  • loșnițelor
vocativ singular
plural
lozniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lozniță
  • loznița
plural
  • loznițe
  • loznițele
genitiv-dativ singular
  • loznițe
  • lozniței
plural
  • loznițe
  • loznițelor
vocativ singular
plural

lojniță loșniță lozniță

etimologie: