6 definiții pentru logoreic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOGORÉIC, -Ă, logoreici, -ce, adj. Care vorbește mult și uneori incoerent. [Pr.: -re-ic] – Logoree + suf. -ic.

logoreic, ~ă [At: PERPESSICIUS, M. III, 43 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr logorrhéique] 1-2 smf, a (Liv) (Persoană) care vorbește mult și incoerent. 3 a Care ține de logoree (1). 4 a Referitor la logoree (1).

LOGORÉIC, -Ă, logoreici, -ce, adj. (Livr.) Care vorbește mult și uneori incoerent. [Pr.: -re-ic] – Logoree + suf. -ic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*logoréic adj. m., pl. logoréici; f. logoréică, pl. logoréice

logoréic adj. m., pl. logoréici; f. sg. logoréică, pl. logoréice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: logoreic
logoreic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • logoreic
  • logoreicul
  • logoreicu‑
  • logoreică
  • logoreica
plural
  • logoreici
  • logoreicii
  • logoreice
  • logoreicele
genitiv-dativ singular
  • logoreic
  • logoreicului
  • logoreice
  • logoreicei
plural
  • logoreici
  • logoreicilor
  • logoreice
  • logoreicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

logoreic

  • 1. Care vorbește mult și uneori incoerent.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: flecar, -ă

etimologie:

  • Logoree + sufix -ic.
    surse: DEX '98 DEX '09