LOGOMAHIE s. f. (Livr.) Discuție, polemică în jurul unor termeni. – Din fr. logomachie.

logomahie sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (înv) ~achie / Pl: ~ii / E: ngr λογομαχία, fr logomachie] 1 (Rar) Polemică în jurul unor termeni. 2 (Pex) Vorbărie.

LOGOMAHIE s. f. (Rar) Discuție, polemică în jurul unor termeni. – Din fr. logomachie.

LOGOMAHIE s.f. (Liv.) Dispută, polemică în jurul unor termeni. [Gen. -iei. / < fr. logomachie, cf. gr. logos – cuvînt, mache – luptă].

LOGOMAHIE s. f. dispută în jurul unor termeni. (< fr. logomachie)

logomahie f. dispută de vorbe.

*logomahíe f. (vgr. logomahia, d. lógos, cuvînt, și máhe, luptă). Luptă de cuvinte.

logomachie sf vz logomahie

logomahie (livr.) s. f., art. logomahia, g.-d. logomahii, art. logomahiei

logomahie (livr.) s. f., art. logomahia, g.-d. logomahii, art. logomahiei

logomahie s. f., art. logomahia, g.-d. logomahii, art. logomahiei

logomahie, -hii.

logomahie s.f. (livr.) v. Flecăreală. Flecărie. Flecărire. Flecărit. Limbuție. Locvacitate. Logoree. Pălăvrăgeală. Pălăvrăgire. Pălăvrăgit¹. Sporovăială. Sporovăire. Sporovăit. Tăifăsuială. Tăifăsuire. Tăifăsuit. Trăncăneală¹. Trăncănit¹. Vorbărie.