LOBODĂ, lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex hortensis). ◊ Expr. (Pop.) A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (dându-și importanță). – Din sl. loboda.

lobodă sf [At: ST. LEX. 89^v1/8 / V: (reg) ~bădă, ~budă / Pl: (rar) ~de / E: slv лобода, srb loboda, bg лобода] 1 Plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu ramuri divergente, cu frunze alterne, cu flori verzui, monoice, dispuse în glomerule, reunite în spice, care crește spontan sau este cultivată (Atriplex latifolia). 2 (Îc) ~-de-grădină, (reg) ~-albă, ~-albă-de-grădină, ~-bobată, ~-bună, ~-domnească, ~-porcească, ~-roșie Plantă erbacee de cultură din familia chenopodiaceelor, cu frunze triangulare, de obicei roșii Si: (reg) lobodină, spinat, știr, talpa-gâștei (Atriplex hortensis). 3 (Îc) ~-de-drumuri, (reg) ~-de-câmp, (rar) ~-lucitoare Plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, care crește prin locuri virane, cu frunze verzi-strălucitoare pe partea superioară și albe-argintii pe cea inferioară (Atriplex nitens). 4 (Îc) ~-sălbatică (rar) ~-tatarică^[1] Plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, care crește prin locuri umede și sărate, cu frunze adânc dințate și cu flori verzui (Atriplex tatarica). 5 (Rar; îs) ~-litorală Plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, care crește prin locuri sărate și pe malul mării, cu frunze cărnoase și cu flori verzui monoice, dispuse în spice lungi Si: (reg) căpriță (Atriplex litoralis). 6 (Îc) ~-porcească Planta Atriplex oblongifolia. 7 (Reg; îc) ~-roșie Planta Atriplex rosea. 8 (Reg; îc) ~-cu-frunze-înguste Planta Atriplex patula. 9 (Reg; îc) ~-nebună, ~-bolundă, ~-câinească Plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, care crește prin locuri cultivate și necultivate, cu tulpina erectă, alburie, cu frunze romboidal-ovale și cu flori alburii Si: (reg) căpriță, laba-gâștei, piciorul-caprei, piciorul-gâștei, spanac-sălbatic, trepădătoare (Chenopodium album). 10 (Îc) ~-puturoasă Plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, urât mirositoare, cu tulpina difuz-ramificată, cu frunze albe-cenușii și cu flori verzi, dispuse în glomerule, care crește pe marginea drumurilor și pe ziduri Si: (reg) buruiană-de-bubă-rea, spanac-puturos, susai-puturos (Chenopodium vulvaria). 11 (Bot; reg; îc) ~-puturoasă Spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 12 (Bot; reg; îc) ~-albă Spanacul-ciobanilor (Chenopodium bonus-henricus). 13 (Bot; reg) Iarba-drumurilor (Chenopodium urbicum). 14 (Reg; îc) ~-mică Planta Chenopodium wolfii. 15 (Pfm; îe) A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin (sau în) ~ A umbla fără griji (dându-și importanță). 16 (Bot; reg) Ghirin (Obione verrucifera). 17 (Mol; îc) ~-galbenă Plantă nedefinită mai îndeaproape. 18 (Mol; îc) ~-țigănească Plantă nedefinită mai îndeaproape. 19 (Pex) Mâncare gătită din lobodă (2). corectat(ă)

LOBODĂ, (rar) lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex hortensis). ◊ Expr. (Pop.) A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (dându-și importanță). – Din sl. loboda.

LOBODĂ, (rar) lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex). Lăsa pruncilor o oală de fiertură cu lobodă. CAMILAR, N. I 214. Lobodele și buruienile crescuse mari în tufe negre-verzi. EMINESCU, N. 37. Foaie verde lobodă... Gura lumi-i slobodă. TEODORESCU, P. P. 319. ◊ (Personificat) Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. TOPÎRCEANU, B. 50. ◊ Expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (și dîndu-și aere).

LOBODĂ ~e f. 1) Plantă erbacee care crește pe marginea drumurilor și în semănături. ◊ A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin ~ a umbla îngâmfat și fără griji, crezându-se persoană importantă. 2) Plantă erbacee cu frunze de culoare galbenă sau roșie, comestibile. /<sl. loboda

lobodă f. plantă leguminoasă întrebuințată la bucătărie ca și spanacul, uneori întreagă roșie ca sângele (Atriplex hortensis). [Slav. LOBODA].

lóbodă f., pl. e (vsl. bg. sîrb. rut. loboda, de unde și ung. laboda și ngr. lubodĭá, id.). O buruĭană chenopodiacee cu maĭ multe varietățĭ pe care țăraniĭ o pun în cĭorbă (átriplex). A umbla ca vodă pin lobodă, a umbla fără grijă. V. forfota.

lobudă sf vz lobodă

lobodă s. f., g.-d. art. lobodei; pl. lobode

lobodă s. f., g.-d. art. lobodei; pl. lobode

lobodă s. f., g.-d. art. lobodei; pl. lobode

lobodă (lobode), s. f. – Plantă, Atriplex hortensis, Atriplex nitens. – Mr., megl. lobudă. Sl. (bg., sb., slov., rut.) loboda (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 341; Cihac, II, 175; Conev 47), cf. ngr. λομποτή, mag. laboda. Căutarea în idiomuri anterioare istr. (Lahovary 333) este nelalocul său. După Lokotsch 1284, din tc. labada.

ATRIPLEX L., LOBODĂ, fam. Chenopodiaceae. Gen originar din Europa, Asia, Australia, America și Africa, cca 120 specii, erbacee, în formă de tufă. Flori (femele, cu braeteole romboidale sau ovate, cele mascule cu 3-5 lacinii, 3-5 stamine) dispuse în glomerule reunite în spice. Frunze opuse sau alterne. Plantă anuală.

Atriplex hortensis L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori unisexuat-monoice, verzi, în spice paniculate. Frunze opace, pețiolate, cele de la bază triunghiular-cordiforme, neregulat-dentate, cele dinspre vîrf ovat-cordiforme, lunguiețe sau lanceolate. Plantă erbacee, anuală (cca 140 cm înălțime), ramificată, deseori roșiatică.

a umbla ca vodă prin lobodă 1. a nu-și face griji. 2. a-și da importanță.

LOBODĂ s. (BOT.) 1. (Atriplex hortensis) (reg.) știr. 2. (Chenopodium album) (reg.) piciorul-caprei.

LOBODĂ s. v. spanac-porcesc, spanac-sălbatic.

lobodă s.f. (bot.) 1 (și lobodă-albă, lobodă-albă-de-grădină, lobodă-bună, lobodă-de-grădină, lobodă-domnească, lobodă-porcească, reg., lobodă-bobată, la pl. lobode-roșii-boierești, lobode-roșii-de-vărzare) Atriplex hortensis; <reg.> lobodină, știr¹, știr-alb (v. știr¹), știr-roșu (v. știr¹), talpa-găștii (v. talpă). 2 (și, reg., lobodă-bolundă, lobodă-câinească, lobodă-nebună) Chenopodium album; spanac-alb, spanac-porcesc, spanac-sălbatic, <reg.> căpriță, laba-gâștei (v. labă), piciorul-caprei (v. picior), piciorul-gâștei (v. picior), talpa-gâștei (v. talpă), tămâiță, trepădătoare (v. trepădător). 3 (și, rar, lobodă-litorală) Atriplex litoralis; <reg.> căpriță. 4 lobodă-de-drumuri = lobodă-lucitoare = Atriplex nitens; <reg.> lobodă-albă, lobodă-de-câmp, zâmblă; lobodă-puturoasă = Chenopodium vulvaria; susai-puturos (v. susai¹), <reg.> buruiană-de-bubă-rea, spanac-puturos; lobodă-roșie =Atriplex rosea; <reg.> căpriță; lobodă-sălbatică = Atriplex tatarica; <rar> lobodă-tartarică, <reg.> căpriță; (rar) lobodă-tartarică v. Lobodă-sălbatică (Atriplex tatarica); (reg.) lobodă-albă v. a Spanac-porcesc. Spanacul-ciobanilor (v. spanac). Spanacul-oilor (v. spanac). Spanacul-porcilor (v. spanac). Spanacul-stânelor (v. spanac) (Chenopodium bonus-henricus); b (și lobodă-de-câmp) v. Lobodă-de-drumuri. Lobodă-lucitoare (Atriplex nitens). 5 (reg.; și lobodă-puturoasă) v. Spanac-porcesc (Chenopodium hybridum).

LOBODĂ s. (BOT.) 1. (Atriplex hortensis) (reg.) știr. 2. (Chenopodium album) (reg.) piciorul-caprei.

lobodă s. v. SPANAC-PORCESC. SPANAC-SĂLBATIC.

lobodă-albă s. v. SPANACUL-CIOBANILOR.

lóbodă, s.f. (bot.) Plantă erbacee de cultura (Atriplex latifolia). ■ Se folosește în umplutura de plăcintă. – Din sl. loboda (DER, DEX, MDA). ■ Cuv. rom. > magh. loboda (Bakos, 1982).

lobodă, s.f. – (bot.) Plantă erbacee de cultura (Atriplex latifolia). ♦ (gastr.) Se folosește în umplutura de plăcintă. – Din sl. loboda (DER, DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. loboda (Bakos, 1982).

lobodă, s.f. – (bot.) Plantă erbacee de cultura (Atriplex latifolia). ♦ (gastr.) Se folosește în umplutura de placintă. – Din sl. loboda (MDA); Cuv. rom. preluat în magh. (loboda) (Bakos 1982).