LOBODĂ, (rar) lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex). Lăsa pruncilor o oală de fiertură cu lobodă. CAMILAR, N. I 214. Lobodele și buruienile crescuse mari în tufe negre-verzi. EMINESCU, N. 37. Foaie verde lobodă... Gura lumi-i slobodă. TEODORESCU, P. P. 319. ◊ (Personificat) Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. TOPÎRCEANU, B. 50. ◊ Expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (și dîndu-și aere).