2 intrări

21 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

LÍVRĂ, livre, s. f. 1. Unitate de măsură pentru greutăți de aproximativ 0,500 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. – Din fr. livre.

LÍVRĂ, livre, s. f. 1. Unitate de măsură pentru greutăți de aproximativ 0,500 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. – Din fr. livre.

LÍVRĂ, livre, s. f. 1. Unitate de măsură pentru greutăți, de aproximativ 1/2 kg (variind după epoci, țări și regiuni), care se întrebuința și la noi în trecut, îndeosebi pentru aprecierea cantității cerealelor și a produselor agricole. 2. Veche monedă franceză.

lívră (li-vră) s. f., g.-d. art. lívrei; pl. lívre

lívră s. f. (sil. -vră), g.-d. art. lívrei; pl. lívre

LÍVRĂ s. funt. (O ~ de grâu.)

LÍVRĂ s.f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 0,453 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. [< fr. livre].

LÍVRĂ s. f. 1. veche unitate de măsură pentru greutăți, de 0,5 kg, în țările anglo-saxone. 2. veche monedă franceză. (< fr. livre)

livră f. 1. veche unitate de greutate în Franța, care varia între 380 și 552 grame: ghiulele de 56 livre BĂLC.; 2. măsură engleză de greutate pentru cereale: grâu de cincizeci livre; 3. (sterlingă), monedă de aur engleză în valoare de 25 franci (= fr. livre).

*lívră f., pl. e (fr. livre, d. lat. libra, care vine d. vgr. litra. V. liră, litră, litru). În Francia, numele uneĭ vechĭ unitățĭ de greutate care, la Paris, era de vre-o 490 de grame și pin care azĭ poporu înțelege „jumătate de chilogram” (în Germania pfund). Tot în Francia, vechĭu nume (uzitat și azĭ) al franculuĭ (în Italia lira). Rar. Lira engleză.

LIVRÁ, livrez, vb. I. Tranz. A furniza, a preda mărfuri, a presta servicii etc. – Din fr. livrer.

LIVRÁ, livrez, vb. I. Tranz. A furniza, a preda mărfuri, a presta servicii etc. – Din fr. livrer.

LIVRÁ, livrez, vb. I. Tranz. A preda, a furniza, a pune la dispoziție o marfă (în baza unei înțelegeri prealabile). Uniunea Sovietică livrează țărilor de democrație populară utilaj pentru zeci de întreprinderi, uzine, centrale electrice, combinate industriale întregi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2576. Societatea tramvaielor ne întreabă dacă-i putem livra... o tonă de nituri. CAMIL PETRESCU, U. N. 59.

livrá (a ~) (li-vra) vb., ind. prez. 3 livreáză

livrá vb. (sil. -vra), ind. prez. 1 sg. livréz, 3 sg. și pl. livreáză

LIVRÁ vb. I. tr. A preda, a furniza o marfă. [< fr. livrer].

LIVRÁ vb. tr. a furniza, a preda mărfuri, servicii etc. (< fr. livrer)

A LIVRÁ ~éz tranz. 1) (mărfuri, materiale, provizii etc.) A da în posesiune în mod sistematic (în baza unor înțelegeri prealabile); a furniza. 2) (servicii) A presta la comandă contra unei plăți. [Sil. li-vra] /<fr. livrer


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

LÍVRĂ s. funt. (O ~ de grîu.)

Intrare: livră
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular livră livra
plural livre livrele
genitiv-dativ singular livre livrei
plural livre livrelor
vocativ singular
plural
Intrare: livra
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) livra livrare livrat livrând singular plural
livrea livrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) livrez (să) livrez livram livrai livrasem
a II-a (tu) livrezi (să) livrezi livrai livrași livraseși
a III-a (el, ea) livrea (să) livreze livra livră livrase
plural I (noi) livrăm (să) livrăm livram livrarăm livraserăm, livrasem*
a II-a (voi) livrați (să) livrați livrați livrarăți livraserăți, livraseți*
a III-a (ei, ele) livrea (să) livreze livrau livra livraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)