3 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LINÓ s. n. v. linon.

lino2- [At: DN3 / V: lin- / E: lat linum] Element prim de compunere savantă cu sensul „in”.

LINO- Element prim de compunere savantă cu sensul de „in”. [Var. lin-. / < lat. linum].

LINO1-/LINIO-, -LÍNIU elem. „rând”, „linie”. (< engl., fr. lino-, cf. lat. linea)

LIN(O)- elem. „in”. (< fr. lino-, cf. gr. linon, lat. linum)

LINÓN, (2) linonuri, s. n. 1. Olandă subțire pentru batiste, bluze, lenjerie de damă etc. 2. Sort de linon (1). [Var.: linó, linóu s. n.] – Din fr. linon.

linou sn [At: DEX / V: ~no, ~non / Pl: ~ri / E: fr linon] Olandă subțire pentru batiste, bluze, lenjerie de damă etc.

LINÓU, linouri, s. n. Olandă subțire pentru batiste, bluze, lenjerie de damă etc. [Var.: linó, linón s. n.] – Din fr. linon.

LINÓU s. n. (Adesea determinat prin «de olandă») Țesătură subțire de olandă, din care se confecționează bluze, batiste etc.

LINÓU s.n. Olandă subțire pentru batiste, bluze etc. [Var. lino, linon s.n. / < fr. linon].

LINÓU s. n. olandă subțire pentru batiste, bluze etc. (< fr. linon)

arată toate definițiile

Intrare: lino (pref. - in)
lino1 (pref. - in)
prefix (I7-P)
  • lino
prefix (I7-P)
  • lin
Intrare: lino (pref. - rând)
lino1 (pref. - rând)
prefix (I7-P)
  • lino
Intrare: linon
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linon
  • linonul
  • linonu‑
plural
  • linonuri
  • linonurile
genitiv-dativ singular
  • linon
  • linonului
plural
  • linonuri
  • linonurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linou
  • linoul
  • linou‑
plural
  • linouri
  • linourile
genitiv-dativ singular
  • linou
  • linoului
plural
  • linouri
  • linourilor
vocativ singular
plural
lino (subst.) substantiv neutru
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lino
  • linoul
  • linou‑
plural
  • linouri
  • linourile
genitiv-dativ singular
  • lino
  • linoului
plural
  • linouri
  • linourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

linon linou lino

  • 1. (numai) singular Olandă subțire pentru batiste, bluze, lenjerie de damă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Sort de linon.
    surse: DEX '09

etimologie: