21 de definiții pentru liniar linear (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.). ◊ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mișcare liniară = mișcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă numai la puterea întâi. [Pr.: -ni-ar.Var. lineár, -ă adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis.

liniar, ~ă [At: IORGA, CH. I. II,22 / V: linear / P: ~ni-ar / Pl: ~i, ~e / E: fr linéaire, lat linearis, -e] 1 a În formă de linie (1). 2 a (D. desene) Alcătuit din linii1 (1). 3 a (Îs) Măsuri ~ Măsuri care privesc lungimea. 4 a (Mat; îs) Ecuație ~ Ecuație de gradul întâi. 5 a (Bot; îs) Foi ~ Foi lungi și înguste. 6 a (Fig) Drept. 7 av Formând o linie1 (1) dreaptă. 8 (Mat; îs) Funcție ~ Care conține o variabilă exclusiv la puterea întâi și al cărei grafic este o linie dreaptă. 9 a (Îs) Mișcare ~ Mișcare rectilinie. 10 av (Fig) Simplu. 11 av Uniform. 12 av Plictisitor.

LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.). ◊ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mișcare liniară = mișcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi. [Pr.: -ni-ar.Var. lineár, -ă adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis.

LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. În formă de linie dreaptă, format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas, teu etc.). Aceste chenare au și ele o arhitectură bogată de motive liniare în relief, lucrate în ciubucărie. CAMIL PETRESCU, O. II 408. ◊ Metru liniar v. metru. Desen liniar = desen care se folosește doar de liniile contururilor (fără umbră), pentru a reprezenta geometric obiecte măsurabile. ♦ Fig. Drept. Părul inelat... se afla despărțit la mijloc de o cărare liniară. C. PETRESCU, R. DR. 70. ♦ (Adverbial) În linie dreaptă. Are părul negru... retezat liniar pe ochi. C. PETRESCU, Î. II 190. 2. (Despre ecuații) Care este de gradul întîi. – Pronunțat: -ni-ar.

LINIÁR, -Ă adj. 1. În linie dreaptă; format din linii trasate cu diferite instrumente speciale. ◊ Desen liniar = desen în care se folosesc numai linii și contururi (fără umbre). ♦ (Fig.) Drept. ♦ adv. Rectiliniu. 2. (Mat.) A cărui variație poate fi reprezentată printr-o dreaptă. ♦ (Despre ecuații) De gradul întâi. [Var. linear, -ă adj. / cf. fr. linéaire].

LINÍAR, -Ă adj. 1. dispus în linie dreaptă; din linii trasate cu diferite instrumente speciale. 2. (mat.; despre relații, operatori) a cărui variație poate fi reprezentată geometric printr-o dreaptă. ♦ formă ~ă = polinom omogen și de gradul întâi în raport cu totalitatea variabilelor; desen ~ = desen în care se folosesc numai linii și contururi. ◊ (fig.) drept. 3. (despre organizarea cunoștințelor în programe școlare) care constă în însușirea noțiunilor în formă definitivă și în întreaga lor sferă de cuprindere, fără reluări succesive. (< fr. linéaire, lat. linearis)

LINIÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care are forma unei linii drepte; constituit din linii geometrice, trasate cu ajutorul riglei și al compasului. ◊ Desen ~ desen executat numai din linii și contururi (fără umbre). 2) fig. Care nu pătrunde în esența lucrurilor; lipsit de subtilitate intelectuală; simplist. 3) mat.: Ecuație ~ă ecuație de gradul întâi. [Sil. -ni-ar] /<fr. linéaire, lat. linearis

liniar a. privitor la linii: desen liniar, în care se marchează numai trăsurile.

LINEÁR, -Ă adj. v. liniar.

LINEÁR, -Ă adj. 1. rectiliniu. 2. (mat.) a cărui variație poate fi reprezentată printr-o dreaptă. ◊ (despre ecuații) de gradul întâi. (< fr. linéaire)

LINEÁR ~ă (~i, ~e) 1) (despre mișcare) Care se desfășoară în linie dreaptă; rectiliniu. 2) (despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte. /<fr. linéaire[1]

  1. Var. liniar LauraGellner

*lineár și liniár, -ă adj. (lat. linearis și liniaris). Relativ la liniĭ, compus din liniĭ. Desemn linear, desemn geometric, acel întrebuințat de inginerĭ și arhitecțĭ.

liniamént, liniár, V. lineament, linear.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!liniár (rectiliniu, referitor la ecuații) (-ni-ar) adj. m., pl. liniári; f. liniáră, pl. liniáre

liniár (din linii) adj. m. (sil. -ni-ar), pl. liniári; f. sg. liniáră, pl. liniáre.

lineár („rectiliniu”, mat.) adj. m. (sil. -ne-ar), pl. lineári; f. sg. lineáră, pl. lineáre[1]

  1. Var. liniar LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: liniar
liniar adjectiv
  • silabație: li-ni-ar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • liniar
  • liniarul
  • liniaru‑
  • linia
  • liniara
plural
  • liniari
  • liniarii
  • liniare
  • liniarele
genitiv-dativ singular
  • liniar
  • liniarului
  • liniare
  • liniarei
plural
  • liniari
  • liniarilor
  • liniare
  • liniarelor
vocativ singular
plural
linear adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linear
  • linearul
  • linearu‑
  • linea
  • lineara
plural
  • lineari
  • linearii
  • lineare
  • linearele
genitiv-dativ singular
  • linear
  • linearului
  • lineare
  • linearei
plural
  • lineari
  • linearilor
  • lineare
  • linearelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

liniar linear

  • 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Aceste chenare au și ele o arhitectură bogată de motive liniare în relief, lucrate în ciubucărie. CAMIL PETRESCU, O. II 408.
      surse: DLRLC
  • 2. matematică A cărui variație poate fi reprezentată printr-o dreaptă.
    surse: DN
    • 2.1. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă numai la puterea întâi.
      surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 2.2. Formă liniară = polinom omogen și de gradul întâi în raport cu totalitatea variabilelor.
      surse: MDN '00
  • 3. (Despre organizarea cunoștințelor în programe școlare) Care constă în însușirea noțiunilor în formă definitivă și în întreaga lor sferă de cuprindere, fără reluări succesive.
    surse: MDN '00

etimologie: