9 definiții pentru lingviform
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lingviform, ~ă a [At: DN3 / V: ~gui~ / Pl: ~i, ~e / E: fr linguiforme] În formă de limbă (1).
LINGVIFORM, -Ă adj. În formă de limbă. [Var. linguiform, -ă adj. / < fr. linguiforme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LINGVIFORM, -Ă adj. în formă de limbă. (< fr. linguiforme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
linguiform, ~ă a vz lingviform
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LINGUIFORM, -Ă adj. v. lingviform.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lingviform (rar) adj. m., pl. lingviformi; f. lingviformă, pl. lingviforme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lingviform adj. m., pl. lingviformi; f. lingviformă, pl. lingviforme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lingviform adj. m., pl. lingviformi; f. sg. lingviformă, pl. lingviforme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
LINGVI- „limbă”. ◊ L. lingua „limbă” > L. sav. lingui-, fr. id., engl. id. > rom. lingvi-. □ ~form (v. -form), adj., în formă de limbă.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
lingviform, lingviformăadjectiv
- 1. În formă de limbă. DN
etimologie:
- linguiforme DN