2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ligatura vt [At: ENC. AGR. III, 40 / Pl: ~rez / E: fr ligaturer] A efectua o ligatură (1).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ligaturáre s. f., g.-d. art. ligaturării

ligaturá vb., ind. prez. 3 sg. ligatureáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ligatura (cuv. lat. „legătură”) v. musica mensurata.

Intrare: ligaturare
ligaturare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ligaturare
  • ligaturarea
plural
  • ligaturări
  • ligaturările
genitiv-dativ singular
  • ligaturări
  • ligaturării
plural
  • ligaturări
  • ligaturărilor
vocativ singular
plural
Intrare: ligatura
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ligatura
  • ligaturare
  • ligaturat
  • ligaturatu‑
  • ligaturând
  • ligaturându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • ligaturea
(să)
  • ligatureze
  • ligatura
  • ligatură
  • ligaturase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • ligaturea
(să)
  • ligatureze
  • ligaturau
  • ligatura
  • ligaturaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)