2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

liane sfp [At: DN3 / P: li-a~ / E: sp llanos] Șesuri din America de Sud, acoperite cu vegetație ierboasă.

LIANE s.f.pl. Șesuri întinse din America de Sud, acoperite cu vegetație ierboasă. [Scris și llanos. / < sp. llanos].

LIANĂ, liane, s. f. Nume generic dat plantelor cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care se agață sau se încolăcesc pe trunchiurile sau ramurile copacilor, pe ziduri etc. [Pr.: li-a-] – Din fr. liane.

LIANĂ, liane, s. f. Nume generic dat plantelor cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care se agață sau se încolăcesc pe trunchiurile sau ramurile copacilor, pe ziduri etc. [Pr.: li-a-] – Din fr. liane.

lia sf [At: LEON ASACHI, B. 91/17 / P: li-a~ / Pl: ~ne / E: fr liane] (Mpl) 1 Plantă agățătoare, cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care crește în pădurile tropicale. 2 (Pex) Specii de plante agățătoare cu tulpina foarte lungă.

LIANĂ, liane, s. f. (Mai ales la pl.) Nume dat la diferite plante lemnoase agățătoare, caracteristice pădurilor tropicale. Sălcii, liane, papură și trestii sticleau de un rîs real pe care îl simțeam și în mine. SADOVEANU, N. F. 74. Liane gigantice, plante agățătoare țesute între ele, făceau un fel de perdele dese. BART, E. 278. Căci scris a fost ca viața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă. EMINESCU, O. I 190. – Pronunțat: li-a-.

LIA s.f. Plantă lemnoasă agățătoare, caracteristică pădurilor tropicale. [Pron. li-a-. / < fr. liane].

lia s. f. plantă lemnoasă agățătoare, caracteristică pădurilor tropicale. (fr. liane)

LLANOS [LIA-] s. n. pl. șesuri întinse, cu vegetație ierboasă, din America de Sud. (< sp. llanos)

LIANĂ ~e f. Plantă erbacee agățătoare cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care crește încolăcindu-se pe trunchiurile și ramurile copacilor, mai ales în pădurile tropicale și în junglă. [G.-D. lianei; Sil. li-a-] /<fr. liane

liană f. plantă cățărătoare din pădurile Americei: dorul te-a cuprins ase-menea lianelor din apă EM.

*liánă f., pl. e (fr. liane, poate d. lier, a lega; it. liana). Plantă agățătoare saŭ tîrîtoare din pădurile Americiĭ: lianele țin de familiile cele maĭ diverse. V. vanilie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lia (desp. li-a-) s. f., g.-d. art. lianei; pl. liane corectat(ă)

llanos (sp.) [II pron. l’] s. n. pl.

lia (li-a-) s. f., g.-d. art. lianei; pl. liane

llanos (hisp.) [lla pron. lia] s. n. pl.

lia s. f. (sil. li-a-), g.-d. art. lianei; pl. liane

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LIÁNĂ (< fr.) s. f. Nume dat plantelor cu tulpini foarte lungi, flexibile, cățărătoare, răspândite în pădurile tropicale (ex. vanilia), unde pot ajunge la peste 100 m; în România unele specii cresc spontan (ex. iedera, curpenul) sau se cultivă ca plante ornamentale (ex. caprifoiul, vița sălbatică) ori tehnice (ex. hameiul).

LLANOS [λános] (cuv. sp.) s. n. Vastă regiune de savană în partea de N a Americii de Sud, extinsă în câmpia fluviului Orinoco și pod. Guyana; 582,8 mii km2, din care c. 259 mii km2 în Columbia.

Beaumontia grandiflora (Roxb.) Wall. Liană lemnificată cu flori albe (înflorește iarna), parfumate, care apar pe ramurile din anul precedent. Frunzele, pe partea inferioară cu un păr maro, invers-ovate, cu vîrf ascuțit și margine ondulată.

Pachysandra procumbens Michx., LIANĂ. înflorește primăvara. Flori parfumate, roz-albicioase, dispuse în spic. Frunze eliptice, maronii, mate, lungi de 6-8 cm, verzi iarna, pe lujeri puțin pubescenți.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

liană, liane s. f. (er.) femeie posesivă.

Intrare: liană
  • silabație: li-a-nă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lia
  • liana
plural
  • liane
  • lianele
genitiv-dativ singular
  • liane
  • lianei
plural
  • liane
  • lianelor
vocativ singular
plural
Intrare: llanos
  • pronunție: l’anos
substantiv neutru (N999)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • llanos
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • liane
  • lianele
genitiv-dativ singular
plural
  • liane
  • lianelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lia, lianesubstantiv feminin

  • 1. Nume generic dat plantelor cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care se agață sau se încolăcesc pe trunchiurile sau ramurile copacilor, pe ziduri etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sălcii, liane, papură și trestii sticleau de un rîs real pe care îl simțeam și în mine. SADOVEANU, N. F. 74. DLRLC
    • format_quote Liane gigantice, plante agățătoare țesute între ele, făceau un fel de perdele dese. BART, E. 278. DLRLC
    • format_quote Căci scris a fost ca viața ta De doru-i să nu-ncapă, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apă. EMINESCU, O. I 190. DLRLC
etimologie:

llanos, llanossubstantiv neutru plural

  • 1. Șesuri întinse din America de Sud, acoperite cu vegetație ierboasă. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.