LEXICOLOG, -Ă, lexicologi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist în lexicologie. – Din fr. lexicologue.

lexicolog, ~ă smf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ogi, ~oge / E: fr lexicologue] Specialist în lexicologie (1).

LEXICOLOG, -Ă, lexicologi, -ge, s. m. și f. Specialist în lexicologie. – Din fr. lexicologue.

LEXICOLOG, lexicologi, s. m. Lingvist care se ocupă cu studiul lexicului, specialist în lexicologie.

LEXICOLOG, -Ă s.m. și f. Specialist în lexicologie. [< fr. lexicologue].

LEXICOLOG, -Ă s. m. f. specialist în lexicologie. (< fr. lexicologue)

LEXICOLOG ~gi m. Specialist în lexicologie. /<fr. lexicologue

*lexicológ, -oágă s. (d. lexicologie). Care știe lexicologia.

lexicolog s. m., pl. lexicologi

lexicolog s. m., pl. lexicologi

lexicolog s. m., pl. lexicologi

LEXICOLOG s. m. (< fr. lexicologue): specialist în lexicologie (v.).

LEXICO- „cuvînt, vocabular”. ◊ gr. lexikon „dicționar, vocabular” > fr. lexico-, germ. lexiko- > rom. lexico-. □ ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în lexicografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină lingvistică care stabilește metodele și principiile de elaborare a dicționarelor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în lexicologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină a lingvisticii care studiază cuvintele unei limbi sub toate aspectele; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de dicționare.