2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

levita vi [At: STĂNESCU, C. R. 10 / Pzi: ~tez / E: fr léviter] (Rar; d. oameni) A-și ridica în spațiu propriul corp, prin puterea voinței.

levitá, levitéz, vb. I. intranz. 1. (Despre persoane) A se menține în aer fără sprijin, doar prin puteri supranaturale. 2. (Despre obiecte) A fi menținut în aer de către o persoană cu puteri supranaturale, doar cu ajutorul forței minții. ◊ p. ext. A fi menținut în aer fără sprijin mecanic, ci cu ajutorul unor forțe cu acțiune la distanță sau câmpuri (magnetice, gravitaționale etc.). – Din levitație, derivat regresiv.

Intrare: levitare
levitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • levitare
  • levitarea
plural
  • levitări
  • levitările
genitiv-dativ singular
  • levitări
  • levitării
plural
  • levitări
  • levitărilor
vocativ singular
plural
Intrare: levita
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • levita
  • levitare
  • levitat
  • levitatu‑
  • levitând
  • levitându‑
singular plural
  • levitea
  • levitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • levitez
(să)
  • levitez
  • levitam
  • levitai
  • levitasem
a II-a (tu)
  • levitezi
(să)
  • levitezi
  • levitai
  • levitași
  • levitaseși
a III-a (el, ea)
  • levitea
(să)
  • leviteze
  • levita
  • levită
  • levitase
plural I (noi)
  • levităm
(să)
  • levităm
  • levitam
  • levitarăm
  • levitaserăm
  • levitasem
a II-a (voi)
  • levitați
(să)
  • levitați
  • levitați
  • levitarăți
  • levitaserăți
  • levitaseți
a III-a (ei, ele)
  • levitea
(să)
  • leviteze
  • levitau
  • levita
  • levitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)