26 de definiții pentru levănțică levențică livănțică lavanțică levănțuică (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEVĂNȚÍCĂ s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori albastre plăcut mirositoare, folosită în medicină și în industria parfumurilor; lavandă (Lavandula angustifolia). [Var.: levențícă, livănțícă s. f.] – Levantă (înv. „levănțică” < ngr.) + suf. -ică.

levănți sfs [At: BARONZI, L. 136 / V: ~ven~, liv~, (rar) lavan~, ~țuică / E: levantă + -ică] 1 (Șîc ~-de-grădină) Subarbust aromatic din familia labiatelor, cu tulpina ramificată, cu frunze lineare și cu flori mici albastre-violete, cu miros plăcut, caracteristic, dispuse în lungi spice terminale Si: (pop) aspic, lavandă (2), (reg) revent, (îrg) spichinat, (rar) spichinel, (înv) șpic (Lavandula angustifolia). 2 (Prc) Flori de levănțică (1) folosite împotriva moliilor, în industria parfumurilor, în medicină și în farmacie. 3 (Rar) Lavandă (1). 4 (Rar) Infuzie din flori de levănțică (1). 5 (Îvr) Lavandă (1).

LEVĂNȚÍCĂ s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori albastre plăcut mirositoare, întrebuințată în medicină și în industria parfumurilor; lavandă (Lavandula angustifolia). [Var.: levențícă, livănțícă s. f.] – Levantă (înv. „levănțică” < ngr.) + suf. -ică.

LEVĂNȚÍCĂ s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori albastre plăcut mirositoare întrebuințate în medicină, în farmacie și la fabricarea parfumurilor (Lavandula officinalis). Totul mirosea a levănțică. CAMILAR, N. II 175. Venea dintr-acolo o răcoare ușoară cu miros de levănțică. SADOVEANU, Z. C. 296. – Variante: levențícă, livănțícă (ARGHEZI, P. T. 145) s. f.

LEVĂNȚÍCĂ f. Plantă erbacee cu flori albastre, plăcut mirositoare, folosită în medicină și în industria parfumurilor. [G.-D. levănțicii] /levantă + suf. ~ică

LEVENȚÍCĂ s. f. v. levănțică.

LIVĂNȚÍCĂ s. f. v. levănțică.

levant (levențică) n. plantă aromatică din fam. labiatelor cu flori albastre, întrebuințată în medicină (Lavandula vera). [Gr. mod.].

livănțică f. V. levențică: apă de livănțică.

levántă f., pl. e (ngr. levánta, bg. levanta, parfum lichid, lavanda, lavandă; turc. lavanda, ngr. lavantis, -idos, lavandă, d. it. lavanda, care vinde, d. lavare, a spăla, fiind-că floarea de „lavandulă” se întrebuințează la parfumat apa de toaletă). Sud. O plantă labiată cu florĭ albastre (lavándula [vera și officinalis]). Parfum făcut din florile acesteĭ plante. – Și levant, livant (est) m. ca plantă și n. ca parfum. Și livănțică, levențică (sud), pl. ele; și levănțuĭcă (Br.-Voin.), pl. ĭ.

livánt, livănțică, V. levantă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

levănțícă s. f., g.-d. art. levănțícii

levănțícă s. f., g.-d. art. levănțícii

arată toate definițiile

Intrare: levănțică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • levănți
  • levănțica
plural
genitiv-dativ singular
  • levănțici
  • levănțicii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • levenți
  • levențica
plural
genitiv-dativ singular
  • levențici
  • levențicii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • livănți
  • livănțica
plural
genitiv-dativ singular
  • livănțici
  • livănțicii
plural
vocativ singular
plural
lavanțică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
levănțuică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

levănțică Lavandula levențică livănțică lavanțică levănțuică

  • 1. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori albastre plăcut mirositoare, folosită în medicină și în industria parfumurilor (Lavandula angustifolia).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: lavandă attach_file 2 exemple
    exemple
    • Totul mirosea a levănțică. CAMILAR, N. II 175.
      surse: DLRLC
    • Venea dintr-acolo o răcoare ușoară cu miros de levănțică. SADOVEANU, Z. C. 296.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Levantă (învechit „levănțică” din limba neogreacă) + sufix -ică.
    surse: DEX '09 DEX '98