LEPTOSPÍRĂ, leptospire, s. f. Gen de bacterii în formă de filament spiralat, terminat la ambele capete cu câte un cârlig, foarte răspândit în natură. – Din fr. leptospire.

leptospiră sf [At: ABC. SĂN., 38 / Pl: ~re / E: fr leptospire] Bacterie patogenă în formă de filament spiralat care provoacă unele boli la om și la animale.

LEPTOSPÍRĂ, leptospire, s. f. Protozoar spiril, agent patogen al leptospirozei. – Din fr. leptospire.

LEPTOSPÍRĂ s.f. Protozoar spiril, agent patogen al leptospirozei. [< fr. leptospire].

LEPTOSPÍRĂ s. f. protozoar spiril, agent patogen al unor boli febrile. (< fr. leptospire)

leptospiră (desp. -tos-pi-/-to-spi-) s. f., g.-d. art. leptospirei; pl. leptospire

!leptospiră (-tos-pi-/-to-spi-) s. f., g.-d. art. leptospirei; pl. leptospirei

leptospíră s. f. (sil. mf. -spi-) spiră

LEPTO- „mic, fragil, subțire, moale, delicat”. ◊ gr. leptos „subțire, mic, slab” > fr. lepto-, germ. id., engl. id. > rom. lepto-. □ ~bioză (v. -bioză), s. f., lestobioză*; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe mici și fragile; ~caul (v. -caul), adj., cu tulpină subțire; ~cefal (v. -cefal), s. m., fază larvară din metamorfoza anghilei, avînd corp transparent și comprimat lateral; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., micșorare anormală a cutiei craniene; ~centric (v. -centric), adj., (despre fascicule liberiene și lemnoase) care este dispus în jurul leptomului; ~cer (v. -cer₁), adj., (despre insecte) cu antene mici și subțiri; ~cit (v. -cit), s. n., globulă roșie cu grosime foarte redusă, dar cu diametrul mărit; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri subțiri; ~clază (v. -clază), s. f., ruptură mică, frecventă la suprafața scoarței terestre; ~cromatic (v. -cromatic), adj., caracterizat printr-un reticul cromatinian fin diferențiat; ~dactil (v. -dactil), adj., caracterizat prin subțierea și alungirea degetelor de la mîini și picioare; ~derm (v. -derm), adj., cu membrana subțire; ~fil (v. -fil₂), adj., cu frunze mici și cu suprafața redusă; ~micrognație (v. micro-, v. -gnație), s. f., grad moderat de micrognație; ~morf (v. -morf), adj., leptozom*; ~nemă (v. -nemă), s. f., filament cromozomial subțire, prezent în nucleul celular din stadiul leptotenului meiotic; ~petal (v. -petal), adj., cu petale mici; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., parte hialină a protoplasmei, în care are loc activitatea cinetică a celulei; ~pod (v. -pod), adj., cu picioare mici și subțiri; ~prosop (v. -prosop), adj., s. m., (individ) care prezintă o față alungită; ~prosopie (v. -prosopie), s. f., față de tip îngust, caracteristică unor rase umane; ~rin (v. -rin), adj., cu nasul mic și subțire; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe mici și subțiri; ~spiră (v. -spiră), s. f., bacterie patogenă în formă de filament spiralat, terminat la ambele capete cu cîte un cîrlig; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange cu peretele format dintr-un singur strat de celule epidermale, prezent la licopodiacee; ~stil (v. -stil), adj., cu stil filiform; ~ten (v. -ten), s. n., orînduire a cromozomilor în filamente lungi și fine în cursul profazei cariocinetice; ~zom (v. -zom), adj., care are membre lungi și subțiri; sin. leptomorf.

LEPTOSPÍRĂ (< fr. {i}; {s} lepto- + gr. speira „buclă”) s. f. Gen de bacterii din familia spirochetelor, în formă de filament spiralat terminat la ambele capete cu câte un cârlig, foarte răspândite în natură. Mobilitatea lor este asigurată prin flageli dispuși în jurul celulei, inserați între membrana citoplasmatică și perete. L. sunt patogene pentru om și animale, râspândindu-se de la urina șobolanilor (gazda principală) și producând boli, ca leptospiroza icterohemoragică, febra de nămol etc.