17 definiții pentru legislație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEGISLÁȚIE, legislații, s. f. Totalitatea legilor unei țări sau ale unui domeniu juridic. – Din fr. législation, lat. legislatio.

LEGISLÁȚIE, legislații, s. f. Totalitatea legilor unei țări sau ale unui domeniu juridic. – Din fr. législation, lat. legislatio.

legislație sf [At: GORJAN, H. IV, 230/4 / V: (asr) ~iune, (îvr) ~lăciune / Pl: ~ii / E: fr législation, lat legislatio, -onis] 1 Totalitate a legilor (37) unei țări sau ale unui domeniu juridic Si: (înv) legislatură (3). 2 Exercitare a atribuțiilor de legislator (1). 3-4 Știință sau disciplină care studiază totalitatea legilor (37) unei țări sau ale unui domeniu juridic.

LEGISLÁȚIE, legislații, s. f. Totalitatea legilor unei țări sau a unui domeniu juridic. Legislația populară a muncii constituie de asemeni un instrument important de educare a oamenilor muncii în spiritul atitudinii socialiste față de muncă și față de bunul obștesc. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2883.

LEGISLÁȚIE s.f. Totalitatea legilor dintr-un stat sau dintr-un domeniu juridic. [Gen. -iei, var. legislațiune s.f. / cf. fr. législation].

LEGISLÁȚIE s. f. 1. corp de legi ale unei țări. 2. totalitatea actelor normative dintr-un anumit domeniu. (< fr. législation, lat. legislatio)

LEGISLÁȚIE ~i f. 1) Totalitate de legi referitoare la un anumit domeniu. ~a muncii. 2) Ansamblu de legi ale unui stat. [G.-D. legislației] /<fr. legislation, lat. legislatio, ~onis

LEGISLAȚIÚNE s.f. v. legislație.

legislați(un)e f. 1. dreptul de a face legi; 2. totalitatea legilor; 3. știința legilor.

*legislațiúne f. (lat. legislátio, -ónis). Dreptu de a face legĭ (Rar). Legile uneĭ țărĭ: legislațiunea Româniiĭ. Știința legilor: curs de legislațiune. – Și -áție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

legislație s. f., art. legislația (-ți-a), g.-d. art. legislației; pl. legislații, art. legislațiile (-ți-i-)

legisláție s. f. (sil. -ți-e), art. legisláția (sil. -ți-a), g.-d. art. legisláției; pl. legisláții, art. legisláțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LEGISLÁȚIE s. (JUR.) (înv.) legiuire, testament. (Conform ~ în vigoare.)

LEGISLAȚIE s. (JUR.) (înv.) legiuire, testament. (Conform ~ în vigoare.)

Intrare: legislație
legislație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legislație
  • legislația
plural
  • legislații
  • legislațiile
genitiv-dativ singular
  • legislații
  • legislației
plural
  • legislații
  • legislațiilor
vocativ singular
plural
legislațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legislațiune
  • legislațiunea
plural
  • legislațiuni
  • legislațiunile
genitiv-dativ singular
  • legislațiuni
  • legislațiunii
plural
  • legislațiuni
  • legislațiunilor
vocativ singular
plural
legislăciune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

legislație, legislațiisubstantiv feminin

  • 1. Totalitatea legilor unei țări sau ale unui domeniu juridic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Legislația populară a muncii constituie de asemeni un instrument important de educare a oamenilor muncii în spiritul atitudinii socialiste față de muncă și față de bunul obștesc. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2883. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.