7 definiții pentru legănător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEGĂNĂTÓR, -OARE, legănători, -oare, adj. Care (se) leagănă. – Legăna + suf. -ător.

legănător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: legăna + -tor] 1 a (D. obiecte) Care balansează. 2 a (Fig; d. muzică, ritm, diferite sunete, etc.) Care se desfășoară lent, tărăgănat Si: odihnitor. 3 a (Fig) Care este liniștitor, propice unei anumite desfășurări. 4 a (D. plante sau vegetație) Care se mișcă, unduindu-se la adierea vântului. 5 a (D. mers, anumite mișcări ale ființelor) Care presupune balansarea ritmică a corpului într-o parte și în cealaltă. 6 smf (Îdt) Persoană însărcinată cu legănarea (1) copilului mic.

LEGĂNĂTÓR, -OÁRE, legănători, -oare, adj. (Rar) Care (se) leagănă. – Legăna + suf. -ător.

LEGĂNĂTÓR, -OÁRE, legănători, -oare, adj. (Rar) Care se mișcă ușor încoace și încolo, care se leagănă. Mersu-i... cu pas legănător. ALECSANDRI, P. III 317.

legănător a. care se leagănă: pas legănător AL.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

legănătór adj. m., pl. legănătóri; f. sg. și pl. legănătoáre

legănătór adj. m., pl. legănătóri; f. sg. și pl. legănătoáre

Intrare: legănător
legănător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legănător
  • legănătorul
  • legănătoru‑
  • legănătoare
  • legănătoarea
plural
  • legănători
  • legănătorii
  • legănătoare
  • legănătoarele
genitiv-dativ singular
  • legănător
  • legănătorului
  • legănătoare
  • legănătoarei
plural
  • legănători
  • legănătorilor
  • legănătoare
  • legănătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

legănător

  • 1. Care (se) leagănă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Mersu-i... cu pas legănător. ALECSANDRI, P. III 317.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Legăna + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09