14 definiții pentru lefușoară / lefșoară lefșoară lefcioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEFUȘOÁRĂ, lefușoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui leafă2. [Var.: lefșoáră s. f.] – Leafă2 + suf. -ușoară.

LEFUȘOÁRĂ, lefușoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui leafă2. [Var.: lefșoáră s. f.] – Leafă2 + suf. -ușoară.

lefușoa sf [At: (a. 1845) URICARIUL, V, 362/12 / V: lefș~, (pop) lefcio~ / Pl: ~re / E: leafă1 + -ușoară] 1-8 (Irn; șhp) Leafă1 (1-2, 7-8) (mică).

LEFȘOÁRĂ s. f. v. lefușoară.

LEFȘOÁRĂ s. f. v. lefușoară.

lefcioa sf vz lefușoară

lefșoa sf vz lefușoară

LEFȘOÁRĂ, lefșoare, s. f. (Familiar) Diminutiv al lui leafă. Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170.

1) leáfă f., pl. lefĭ și lefurĭ, vechĭ (Let. 2, 85 și 221) lefe (din maĭ vechĭu lefea, azĭ ironic, turc. ’ólefé, ’ülufé, ulufé, d. ar. ’ulufé, pl. d. alef, pășune, de unde „nutreț, pensiune, soldă”; ngr. lufés, alb. lĭufé, sîrb. rut. lefa, bg. lefe, rus. lafá). Vechĭ. Soldă. Oaste în leafă, oaste de mercenarĭ. Azĭ. Simbrie, salar: leafa unuĭ servitor, unuĭ mercenar, unuĭ funcționar, unuĭ ministru. – Dim. lefușoară (est), -fșoară (vest). V. apuntament.

lefșoáră, lefușoáră, V. leafă 1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lefușoáră/lefșoáră (fam.) s. f., g.-d. art. lefușoárei/lefșoárei; pl. lefușoáre/lefșoáre

lefușoáră/lefșoáră s. f., g.-d. art. lefușoárei/ lefșoárei; pl. lefușoáre/lefșoáre

lefșoáră v. lefușoáră


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEFUȘOÁRĂ s. (pop.) simbrioară.

LEFUȘOA s. (pop.) simbrioară.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lefușoară, lefușoare s. f. (dim.) retribuție, salariu

Intrare: lefușoară / lefșoară
lefușoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lefușoa
  • lefușoara
plural
  • lefușoare
  • lefușoarele
genitiv-dativ singular
  • lefușoare
  • lefușoarei
plural
  • lefușoare
  • lefușoarelor
vocativ singular
plural
lefșoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lefșoa
  • lefșoara
plural
  • lefșoare
  • lefșoarele
genitiv-dativ singular
  • lefșoare
  • lefșoarei
plural
  • lefșoare
  • lefșoarelor
vocativ singular
plural
lefcioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lefușoară / lefșoară lefșoară lefcioară

  • 1. familiar Diminutiv al lui leafă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: simbrioară un exemplu
    exemple
    • Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Leafă + sufix -ușoară.
    surse: DEX '09 DEX '98