8 definiții pentru lecitină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

leciti sf [At: ENC. ROM. / S și: ~thi~ / Pl: ~ne / E: fr lécithine] Substanță organică fosforată, galbenă-deschis și ceroasă care se găsește în organismele vii, mai ales în țesutul nervos și în gălbenușul de ou.

LECITÍNĂ, lecitine, s. f. Substanță organică fosforată, care se găsește în organismele vii, mai ales în țesutul nervos și în gălbenușul de ou. – Din fr. lécithine.

LECITÍNĂ s. f. Substanță organică fosforată, care se găsește în organismele vii, mai ales în țesutul nervos și în gălbenușul de ou. – Din fr. lécithine.

LECITÍNĂ s.f. Lipidă fosforată care se găsește în gălbenușul de ou, în țesutul nervos etc. [< fr. lécithine, cf. gr. lekithos – gălbenuș de ou].

LECITÍNĂ s. f. lipidă fosforată în gălbenușul de ou, în țesutul nervos etc. (< fr. lécithine)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!lecitínă s. f., g.-d. art. lecitínei; pl. lecitíne

lecitínă s. f., g.-d. art. lecitínei


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LECITÍNĂ (< fr. {i}; {s} gr. lekithos „gălbenuș”) s. f. (BIOCHIM.) Componentă principală a membranei celulare, substanță complexă din grupa fosfatidelor, care conține acizi grași, acid fosforic și colină2, prezentă în cantități mari în țesutul nervos, lapți și în gălbenușul de ou. Obținută pe cale chimică, este folosită în industria alimentară, cosmetică, medicină (ca tonic general în caz de anemie, nevroze etc.), ca lubrifiant.

Intrare: lecitină
lecitină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leciti
  • lecitina
plural
  • lecitine
  • lecitinele
genitiv-dativ singular
  • lecitine
  • lecitinei
plural
  • lecitine
  • lecitinelor
vocativ singular
plural