12 definiții pentru leșietic leșiatic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEȘIÉTIC, -Ă, leșietici, -ce, adj. Cu gust sau cu miros (neplăcut) de leșie, ca leșia; leșios. ♦ Fig. Cenușiu, întunecat, mohorât. Cer leșietic. [Pr.: -și-e-.Var.: leșiátic, -ă, adj.] – Leșie + suf. -etic.

leșietic, ~ă a [At: FĂTU, D. 104/23 / V: ~iat~ / P: ~și-e / E: leșie + -etic] 1 Cu gust și miros neplăcut de leșie (2) Si: leșios (1), sălciu. 2 (Fig) Mohorât.

LEȘIÉTIC, -Ă, leșietici, -ce, adj. Cu gust sau cu miros (neplăcut) de leșie, ca leșia; leșios. V. sălciu.Fig. Cenușiu, întunecat, mohorât. Cer leșietic. [Pr.: -și-e-.Var.: leșiátic, -ă, adj.] – Leșie + suf. -etic.

LEȘIÉTIC, -Ă, leșietici, -e, adj. (Mai ales despre lichide) Ca leșia, cu gust sau miros de leșie; sălciu. Apă leșietică.Cu puteri regăsite își stăpîni tusea ce-i umflase pieptul. Gustul leșietic care i se urcă pe gît deveni amărui, greoi, ca după băutură. MIHALE, O. 190. ♦ Cenușiu, mohorît. Era o dimineață leșietică și vîntul zvonea în grădină cu înmlădieri jalnice, împroșcînd stropi în geam. SADOVEANU, N. F. 70. Asfințitul cădea grăbit dintr-un cer fără soare, leșietic și înghețat. C. PETRESCU, S. 200.

LEȘIÉTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care are gust sau miros de leșie. 2) Care este de culoarea leșiei; cenușiu. [Sil. -și-e-] /leșie + suf. ~etic

leșiétic, -ă adj. (îld. leșiatic, d. leșie, pin aluz. la coloarea uneĭ zile posomorîte, uneĭ luminĭ slabe). Est. Palid, cenușiŭ, șters, soarele se arătă puțin străpungînd o zi leșietică (Sadov. VR. 1930, 9-10, 194).

LEȘIÁTIC, -Ă, adj. v. leșietic.

LEȘIÁTIC, -Ă, adj. v. leșietic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

leșiétic (-și-e-) adj. m., pl. leșiétici; f. leșiétică, pl. leșiétice

leșiétic adj. m. (sil. -și-e-), pl. leșiétici; f. sg. leșiétică, pl. leșiétice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEȘIETIC adj. fad, leșios, sălciu, searbăd, (înv.) sălcios, sălcos. (Gust ~.)

Intrare: leșietic
leșietic adjectiv
  • silabație: le-și-e-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leșietic
  • leșieticul
  • leșieticu‑
  • leșietică
  • leșietica
plural
  • leșietici
  • leșieticii
  • leșietice
  • leșieticele
genitiv-dativ singular
  • leșietic
  • leșieticului
  • leșietice
  • leșieticei
plural
  • leșietici
  • leșieticilor
  • leșietice
  • leșieticelor
vocativ singular
plural
leșiatic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leșiatic
  • leșiaticul
  • leșiaticu‑
  • leșiatică
  • leșiatica
plural
  • leșiatici
  • leșiaticii
  • leșiatice
  • leșiaticele
genitiv-dativ singular
  • leșiatic
  • leșiaticului
  • leșiatice
  • leșiaticei
plural
  • leșiatici
  • leșiaticilor
  • leșiatice
  • leșiaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

leșietic leșiatic

  • 1. Cu gust sau cu miros (neplăcut) de leșie, ca leșia.
    exemple
    • Apă leșietică.
      surse: DLRLC
    • Cu puteri regăsite își stăpîni tusea ce-i umflase pieptul. Gustul leșietic care i se urcă pe gît deveni amărui, greoi, ca după băutură. MIHALE, O. 190.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Era o dimineață leșietică și vîntul zvonea în grădină cu înmlădieri jalnice, împroșcînd stropi în geam. SADOVEANU, N. F. 70.
        surse: DLRLC
      • Asfințitul cădea grăbit dintr-un cer fără soare, leșietic și înghețat. C. PETRESCU, S. 200.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Leșie + sufix -etic.
    surse: DEX '98 DEX '09