2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂTĂÚȘ, lătăuși, s. m. Mic crustaceu care trăiește în apele dulci, cu capul turtit lateral și încovoiat (Gammarus pulex). – Din lat.

LĂTĂÚȘ, lătăuși, s. m. Mic crustaceu care trăiește în apele dulci, cu capul turtit lateral și încovoiat (Gammarus pulex). – Din lat.

lătăuș, ~ă [At: CANDREA, F. 240 / V: lat~, lă / Pl: ~i, ~e / E: lat + ~ăuș] 1 a(Reg) Lătăreț (1). 2 sm (Ent; reg) Nimfă de țânțar (Culex pipiens). 3 sm (Ent; Mol) Larvă a unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros Si: câinele-babei. 4 sm (Iht; Trs) Beldiță (Alburnoides bipunctatus). 5 sm (Mol) Mic crustaceu care trăiește în apele dulci, cu capul turtit lateral și încovoiat (Gammarux pulex). 6 s (Reg) Cupă de lemn.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lătăúș s. m., pl. lătăúși

lătăúș s. m., pl. lătăúși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂTĂÚȘ adj. v. lătăreț, plat, turtit.

lătăuș adj. v. LĂTĂREȚ. PLAT. TURTIT.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PROPRIA LAUS SORDET IN ORE PROPRIO (lat.) lauda de sine miroase urât în gura proprie – Proverb latin. În românește: lauda de sine nu miroase a bine.

Intrare: laus
laus
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lătăuș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lătăuș
  • lătăușul
  • lătăușu‑
plural
  • lătăuși
  • lătăușii
genitiv-dativ singular
  • lătăuș
  • lătăușului
plural
  • lătăuși
  • lătăușilor
vocativ singular
plural
lăuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lătăuș lăuș

  • 1. Mic crustaceu care trăiește în apele dulci, cu capul turtit lateral și încovoiat (Gammarus pulex).
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • lat
    surse: DEX '09 DEX '98