10 definiții pentru laringofon
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LARINGOFON, laringofoane, s. n. Microfon care se aplică pe gât, în dreptul laringelui, folosit mai ales în transmisiunile din tanc sau din avion. – Din fr. laryngophone.
LARINGOFON, laringofoane, s. n. Microfon care se aplică pe gât, în dreptul laringelui, folosit mai ales în transmisiunile din tanc sau din avion. – Din fr. laryngophone.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laringofon sn [At: LTR2 / Pl: ~oane / E: fr laryngophone] Microfon care se aplică pe gât, în dreptul laringelui, folosit mai ales în transmisiunile radio din tanc sau din avion.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LARINGOFON s.n. Microfon care se aplică pe gît în dreptul laringelui, folosit de obicei în telefonia prin radio din tanc sau din avion. [< fr. laryngophone, cf. gr. larynx – laringe, phone – sunet].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LARINGOFON s. n. microfon care se aplică pe gât în dreptul laringelui, în telefonia prin radio din tanc, avion etc. (< fr. laryngophone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
laringofon s. n. Microfon aplicat în dreptul laringelui (utilizat mai ales în transmisiile din avion și din tanc) ◊ „(Vând) laringofon, Fram, calorifer electric.” R.l. 28 VII 78 p. 4 (din fr., engl. laryngophone, rus. laringofon; L; LTR, DTP; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
laringofon s. n., pl. laringofoane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
laringofon s. n., pl. laringofoane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
laringofon s. n., pl. laringofoane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
LARINGOFON aparat de tipul microfonului, care se aplică pe gât, în dreptul laringelui. Vibrațiile coardelor vocale se transmit direct și nu prin intermediul aerului, ca la microfon. Laringofonul, deși nu permite captarea altor zgomote, are o fidelitate inferioară microfonului.
LARINGO- „laringe, laringian”. ◊ gr. larynx, ngos „laringe, gîtlej” > fr. laringo-, germ. id., engl. id. > rom. laringo-. □ ~cel (v. -cel2), s. n., tumoare a laringelui; ~centeză (v. -centeză), s. f., puncție a laringelui; ~fon (v. -fon), s. n., dispozitiv electroacustic care transformă oscilațiile laringelui în semnale electrice, utilizat în telefonia prin radio din tanc sau din avion; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în laringologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază fiziologia și patologia laringelui; ~malacie (v. -malacie), s. f., ramoliție a laringelui; ~necroză (v. -necroză), s. f., proces de necrozare a laringelui; ~patie (v. -patie), s. f., afecțiune a laringelui; ~piocel (v. pio-, v. -cel2), s. n., laringocel care conține puroi; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a laringelui; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie a laringelui; ~rafie (v. -rafie), s. f., operație de sutură a laringelui; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie a laringelui; ~scop (v. -scop), s. n., instrument medical cu care se examinează laringele; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare medicală a laringelui cu ajutorul laringoscopului; ~spasm (v. -spasm), s. n., mișcare spasmodică a laringelui; ~stenoză (v. -stenoză), s. f., îngustare patologică a laringelui; ~stroboscop (v. strobo-, v. -scop), s. n., aparat utilizat pentru studiul mobilității corzilor vocale; ~tom (v. -tom), s. n., instrument întrebuințat în laringotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a laringelui; ~traheotomie (v. traheo-, v. -tomie), s. f., deschidere chirurgicală a părții inferioare a laringelui și a traheii; ~xeroză (v. -xeroză), s. f., uscare patologică a mucoasei laringale.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
laringofon, laringofoanesubstantiv neutru
- 1. Microfon care se aplică pe gât, în dreptul laringelui, folosit mai ales în transmisiunile din tanc sau din avion. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- laryngophone DEX '09 DEX '98 DN