3 intrări

31 de definiții

din care

Explicative DEX

LAMINARE, laminări, s. f. Acțiunea de a lamina și rezultatul ei; laminat1. – V. lamina.

LAMINARE, laminări, s. f. Acțiunea de a lamina și rezultatul ei; laminat1. – V. lamina.

laminare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~nări / E: lamina] 1 Prelucrare prin deformare plastică cu ajutorul laminorului (1) a unui material căruia i se modifică forma, dimensiunile și structura Si: laminaj (1), laminat1 (1). 2 Proces tehnologic de filare a fibrelor textile care constă în subțierea, întinderea și omogenizarea lor cu ajutorul laminorului (2) Si: laminaj (2), laminat1 (2).

LAMINARE, laminări, s. f. Acțiunea de a lamina.

LAMINARE s.f. Acțiunea de a lamina și rezultatul ei; laminaj; laminat. [< lamina].

LAMINARE s. f. 1. acțiunea de a lamina; laminaj (1); laminat. 2. metodă de restaurare prin placarea ambelor părți ale unei file-document cu folii sintetice transparente. (< lamina)

LAMINA, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (în special un metal) prin deformare plastică, cu ajutorul laminorului. 2. A întinde, a paraleliza și a omogeniza cu laminorul fibrele textile în procesul de filare în vederea toarcerii lor. 3. A reduce secțiunea de curgere a unui fluid. – Din fr. laminer.

LAMINA, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (în special un metal) prin deformare plastică, cu ajutorul laminorului. 2. A întinde, a paraleliza și a omogeniza cu laminorul fibrele textile în procesul de filare în vederea toarcerii lor. 3. A reduce secțiunea de curgere a unui fluid. – Din fr. laminer.

LAMINAR, -Ă, laminari, -e, adj. Care este alcătuit din lamele sau straturi paralele. ◊ Curgere laminară = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. – Din fr. laminaire.

LAMINAR, -Ă, laminari, -e, adj. Care este alcătuit din lamele sau straturi paralele. ◊ Curgere laminară = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. – Din fr. laminaire.

lamina vt [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~nez / E: fr laminer] 1 (C. i. metale, aliaje metalice sau materiale nemetalice) A prelucra prin deformare plastică, cu ajutorul laminorului. 2 A întinde și a omogeniza cu laminorul fibrele textile în procesul de filare, în vederea toarcerii lor. 3 A reduce secțiunea de curgere a unui fluid.

laminar, ~ă a [At: COBÎLCESCU, G. 27 / Pl: ~i, ~e / E: fr laminaire] 1 Care este alcătuit din lamele sau din straturi paralele. 2 (Fiz; îs) Curgere ~ă Curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente.

LAMINA, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (în special un metal) cu ajutorul laminorului. 2. A întinde, a paraleliza și a omogeniza cu laminorul fibrele textile în procesul de filare în vederea toarcerii lor. 3. A face ca un fluid să curgă printr-o secțiune mai strîmtă decît aceea a restului conductei prin care se face curgerea.

LAMINAR, -Ă, laminari, -e, adj. (Numai în expr.) Curgere laminară = curgere a unui fluid în care particulele alunecă una față de cealaltă în straturi paralele cu direcția curgerii.

LAMINA vb. I. tr. 1. A prelucra (un metal, un material etc.) la laminor. 2. A subția și a omogeniza fibrele textile. 3. A îngusta un jet de fluid. [< fr. laminer].

LAMINAR, -Ă adj. Compus din lamele paralele. ◊ Curgere laminară = curgere a unui fluid în fire paralele cu direcția mișcării lui. [Cf. fr. laminaire].

LAMINA vb. tr. 1. a prelucra un material la laminor. 2. a subția și a omogeniza fibrele textile. 3. a îngusta un jet de fluid. (< fr. laminer)

LAMINAR, -Ă adj. alcătuit din lamele sau straturi paralele. ♦ curgere ~ă = curgere a unui fluid în fire paralele cu direcția mișcării lui. (< fr. laminaire)

A LAMINA ~ez tranz. 1) (metale, aliaje) A prelucra cu laminorul. 2) (fluide) A face să curgă printr-o secțiune special amenajată. 3) (fibre textile) A subția și a omogeniza cu laminorul. /<fr. laminer

LAMINAR ~ă (~i, ~e) Care este alcătuit din lamele sau din straturi paralele. /<fr. laminaire

*laminéz v. tr. (d. lat. lámina, lamă; fr. laminer). Supțiez pin laminator.

Ortografice DOOM

laminare s. f., g.-d. art. laminării; pl. laminări

laminare s. f., g.-d. art. laminării; pl. laminări

laminare s. f., g.-d. art. laminării; pl. laminări

lamina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. laminez, 3 laminea; conj. prez. 1 sg. să laminez, 3 să lamineze

laminar adj. m., pl. laminari; f. lamina, pl. laminare

lamina (a ~) vb., ind. prez. 3 laminea

laminar adj. m., pl. laminari; f. laminară, pl. laminare

lamina vb., ind. prez. 1 sg. laminez, 3 sg. și pl. laminea

laminar adj. m., pl. laminari; f. sg. laminară, pl. laminare

Sinonime

LAMINARE s. (IND.) laminat.

laminare s.f. 1 (ind. text.) laminaj, laminat1. Prin laminare, fibrele textile se subțiază, se întind și se omogenizează cu ajutorul laminorului. 2 plastifiere. Laminarea diplomei de licență a fost necesară pentru a o proteja de degradare.

LAMINARE s. (TEHN.) laminat.

lamina vb. I. tr. (compl. indică documente, materiale etc.) a plastifia. Și-a laminat diploma de licență pentru a o proteja de degradare.

Intrare: laminare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laminare
  • laminarea
plural
  • laminări
  • laminările
genitiv-dativ singular
  • laminări
  • laminării
plural
  • laminări
  • laminărilor
vocativ singular
plural
Intrare: lamina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lamina
  • laminare
  • laminat
  • laminatu‑
  • laminând
  • laminându‑
singular plural
  • laminea
  • laminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • laminez
(să)
  • laminez
  • laminam
  • laminai
  • laminasem
a II-a (tu)
  • laminezi
(să)
  • laminezi
  • laminai
  • laminași
  • laminaseși
a III-a (el, ea)
  • laminea
(să)
  • lamineze
  • lamina
  • lamină
  • laminase
plural I (noi)
  • laminăm
(să)
  • laminăm
  • laminam
  • laminarăm
  • laminaserăm
  • laminasem
a II-a (voi)
  • laminați
(să)
  • laminați
  • laminați
  • laminarăți
  • laminaserăți
  • laminaseți
a III-a (ei, ele)
  • laminea
(să)
  • lamineze
  • laminau
  • lamina
  • laminaseră
Intrare: laminar
laminar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laminar
  • laminarul
  • laminaru‑
  • lamina
  • laminara
plural
  • laminari
  • laminarii
  • laminare
  • laminarele
genitiv-dativ singular
  • laminar
  • laminarului
  • laminare
  • laminarei
plural
  • laminari
  • laminarilor
  • laminare
  • laminarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

laminare, laminărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a lamina și rezultatul ei; laminat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Metodă de restaurare prin placarea ambelor părți ale unei file-document cu folii sintetice transparente. MDN '00
etimologie:
  • vezi lamina DEX '09 DEX '98 DN

lamina, laminezverb

  • 1. A prelucra un material (în special un metal) prin deformare plastică, cu ajutorul laminorului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. A întinde, a paraleliza și a omogeniza cu laminorul fibrele textile în procesul de filare în vederea toarcerii lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. A reduce secțiunea de curgere a unui fluid. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

laminar, laminaadjectiv

  • 1. Care este alcătuit din lamele sau straturi paralele. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Curgere laminară = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.