12 definiții pentru labilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi labil. ♦ (Fiz.) Însușirea unui sistem mecanic de a se afla în echilibru instabil. ♦ (Biol.) Însușirea materiei vii de a-și modifica starea în funcție de diverși factori. – Din fr. labilité. Cf. germ. Labilität.

labilitate sf [At: CĂLINESCU, B. I. 150 / Pl: (rar) ~tăți / E: fr labilité, cf ger Labilität] 1 Instabilitate. 2 Comportament schimbător Si: nestatornicie. 3 (Fiz) Proprietate a unui sistem fizic de a fi în echilibru instabil. 4 (Blg) Proprietate a materiei vii de a reacționa și de a se adapta la mediu.

LABILITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi labil. ♦ (Fiz.) Însușirea unui sistem mecanic de a se afla în echilibru instabil. ♦ (Biol.) Însușirea materiei vii de a-și modifica starea de funcție de diverși factori. – Din fr. labilité. Cf. germ. Labilität.

LABILITÁTE s.f. Atitudine labilă, comportare schimbătoare, nestatornică. ♦ Însușirea de a fi labil; instabilitate. [Cf. fr. labilité].

LABILITÁTE s. f. 1. atitudine labilă, comportare schimbătoare, nestatornică. 2. (fig.) însușirea de a fi labil; instabilitate. 3. (biol.) însușire a materiei vii de a-și modifica starea în funcție de mai mulți factori. (< fr. labilité)

LABILITÁTE f. 1) Caracter labil. 2) Însușire a materiei vii de a-și modifica starea în funcție de anumiți factori. /<fr. labilité


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

labilitáte s. f., g.-d. art. labilitắții

labilitáte s. f., g.-d. art. labilității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LABILITÁTE s. 1. (FIZ.) instabilitate. (~ a unui fenomen.) 2. (FIZIOL.) mobilitate funcțională.

LABILITÁTE s. v. inconsecventă, inconstanță, instabilitate, neconsecvență, neconstanță, nestabilitate, nestatornicie.

LABILITATE s. (FIZIOL.) mobilitate funcțională.

labilitate s. v. INCONSECVENȚĂ. INCONSTANȚĂ. INSTABILITATE. NECONSECVENȚĂ. NECONSTANȚĂ. NESTABILITATE. NESTATORNICIE.

Intrare: labilitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labilitate
  • labilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • labilități
  • labilității
plural
vocativ singular
plural

labilitate

  • 1. Însușirea de a fi labil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: instabilitate
    • 1.1. fizică Însușirea unui sistem mecanic de a se afla în echilibru instabil.
      surse: DEX '09
    • 1.2. biologie Însușirea materiei vii de a-și modifica starea în funcție de diverși factori.
      surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: