labilitate s.f. 1 instabilitate, nestabilitate, precaritate. Cântarul trebuie reparat întrucât are labilitate în echilibru. Păstrează banii în casă din cauza labilității monetare. 2 inconsecvență, inconstanță, instabilitate, neconsecvență, neconstanță, nestabilitate, nestatornicie, versatilitate, <livr.> muabilitate, <înv.> neconsecință, nestare, <fig.> cameleonism, fragilitate. Labilitatea în politică este constatată cu neplăcere de electorat. 3 (fiziol.) mobilitate funcțională. Acest fenomen se explică prin marea labilitate în capacitatea de adaptare a organismului.