11 definiții pentru lațe loațe


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÁȚE s. f. pl. Șuvițe de lână netoarse și nepieptănate (de pe un animal); p. anal. (la om) șuvițe de păr care atârnă în mod dezordonat; mițe. – Et. nec.

LÁȚE s. f. pl. Șuvițe de lână netoarse și nepieptănate (de pe un animal); p. anal. (la om) șuvițe de păr care atârnă în mod dezordonat; mițe. – Et. nec.

lațe1 sfp [At: (a. 1696) IORGA, S. D. VII, 213 / V: (îrg) ~ă, (reg) ~i / E: nct] 1 Șuvițe de lână de pe un animal, netoarse și nepieptănate Si: dup, flintoc, floc, loloață, miță. 2 Fire de păr sau de lână smulse care atârnă din unele țesături. 3 (Reg) Lână de pe oi prinsă prin mărăcini. 4 (Pan; la oameni) Șuvițe de păr lung lăsate să atârne în mod dezordonat, neîngrijit.

LÁȚE s. f. pl. Șuvițe de lînă netoarse și nepieptănate: p. ext. (la om) șuvițe de păr care atîrnă în mod dezordonat. Cojoc cu lațele în afară.Un grăunte de om, cu... pălărie pleoștită peste lațele bălăi din cap. POPA, V. 44.

LÁȚE f. la pl. Șuvițe de lână sau de păr care atârnă dezordonat. / Orig. nec.

láțe f. saŭ n. pl. (cp. cu loloațe). Munt. Mițe, flocĭ, păr (lînă ș. a.) care atîrnă din capu omuluĭ, la animale orĭ la stofe: Țiganiĭ nu se tund, ci umblă cu lațe; acest țol are lațe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

láțe s. f. pl.1. Plete, chică. – 2. Smoc, moț. – Var. (lo)loațe. Origine necunoscută. Giuglea, Dacor., II, 394 pornea de la var. loațe pe care o considera reprezentantă din germ. Locke „buclă”. DAR se gîndește la un lat. *lacia „petic”, din aceeași rădăcină cu lacerāre.Der. lățos, adj. (pletos, cu păr lung; Trans. zdrențăros, murdar); loloți, vb. refl. (a face noduri, a se încurca); loloțată, s. f. (varietate de struguri).

Intrare: lațe
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • lațe
  • lațele
genitiv-dativ singular
plural
  • lațe
  • lațelor
vocativ singular
plural
loațe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lațe loațe

  • 1. Șuvițe de lână netoarse și nepieptănate (de pe un animal).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cojoc cu lațele în afară.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin analogie (La om) Șuvițe de păr care atârnă în mod dezordonat; mițe.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: miță attach_file un exemplu
      exemple
      • Un grăunte de om, cu... pălărie pleoștită peste lațele bălăi din cap. POPA, V. 44.
        surse: DLRLC

etimologie: