10 definiții pentru kinetoterapie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

KINETOTERAPIE s. f. Ansamblu de tratamente pentru redarea funcției unor părți ale corpului prin mobilizare, la persoanele accidentate sau bolnave. – Din fr. kinetothérapie.

kinetoterapie sf [At: DN3 / Pl: (rar) ~ii / E: cf gr κινητος + θεραπεία] Ansamblu de tratamente pentru redarea funcțiunii unor părți de corp prin mobilizare la accidentați sau bolnavi.

KINETOTERAPIE s.f. Chineziterapie. [Gen. -iei. / cf. gr. kinetos – mobil, therapeia – tratament].

KINETOTERAPIE s. f. Chineziterapie. (din fr. kinétothérapie)

kinetoterapie s. f. (med.) Terapeutică prin mișcare ◊ „La sanatoriul balnear Grand, din stațiunea Eforie Nord [...] s-a inaugurat o modernă secție de kinetoterapie [...] Aici s-au construit, totodată, un puț pentru elongații subacvale, două bazine individuale de kinetoterapie [...] precum și două săli pentru masaj uscat.” R.l. 18 VIII 77 p. 5. ◊ „Metodele medicinii fizice moderne de terapie prin mișcare – kinetoterapie, într-un termen de specialitate [...]” R.l. 29 V 81 p. 5; v. și scripetoterapie (1975) // cf. gr. kinetos „mobil” + therapeia „tratament”; DM; DN3//

CHINETOTERAPIE s. f. chineziterapie. (< fr. kinétothérapie)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!kinetoterapie s. f., art. kinetoterapia, g.-d. art. kinetoterapiei; pl. kinetoterapii, art. kinetoterapiile (desp. -pi-i-)

*kinetoterapie s. f., art. kinetoterapia, g.-d. kinetoterapii, art. kinetoterapiei

kinetoterapie s. f., g.-d. art. kinetoterapiei; pl. kinetoterapii

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CHINETO- (CINETO-, KINETO-) „mișcare, mobilitate”. ◊ gr. kinetos „mobil, mișcător” > fr. kinéto- și cinéto-, germ. kineto-, engl. id., it. chineto- > rom. chineto-, cineto- și kineto-.~cor (cinetocor, kinetocor) (v. -cor), s. n., centromer*; ~nemă (cinetonemă) (v. -nemă), s. f., loc de inserție a filamentelor fusului cromozomial; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., corpuscul cromofil din celulele nervoase; ~plaste (cinetoplaste, kinetoplaste) (v. -plast), s. n. pl., corpusculi sateliți formați la baza flagelilor, care se divid concomitent cu chinetozomii; ~scop (kinetoscop) (v. -scop), s. n., aparat cu ajutorul căruia se poate reconstitui o mișcare; ~terapie (kinetoterapie) (v. -terapie), s. f., chineziterapie*; ~zom (cinetozom, kinetozom) (v. -zom), s. m., 1. Corp granular, situat la baza unui flagel sau cil. 2. Particulă citoplasmatică autoduplicantă, cu rol important în morfogeneza ciliatelor.[1] modificată

  1. Un întreg rând lipsă refăcut din DETS2: s. m., 1. Corp granular, situat la baza unui flagel — Ladislau Strifler
Intrare: kinetoterapie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kinetoterapie
  • kinetoterapia
plural
genitiv-dativ singular
  • kinetoterapii
  • kinetoterapiei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chinetoterapie
  • chinetoterapia
plural
genitiv-dativ singular
  • chinetoterapii
  • chinetoterapiei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

kinetoterapiesubstantiv feminin

  • 1. Ansamblu de tratamente pentru redarea funcției unor părți ale corpului prin mobilizare, la persoanele accidentate sau bolnave. DEX '09 DN DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.