7 definiții pentru justificator

Explicative DEX

justificator, ~oare a [At: DN3 / Pl: ~i, ~oare / E: fr justificateur] 1-13 (Rar) Justificativ (1-13).

JUSTIFICATOR, -OARE adj. (Rar) Care justifică, tinde a justifica; justificativ. [Cf. fr. justificateur].

JUSTIFICATOR, -OARE adj. justificativ. (< fr. justificateur)

Ortografice DOOM

justificator s. m., pl. justificatori

justificatoare s.f., pl. justificatoare

Sinonime

JUSTIFICATOR adj. v. justificativ.

justificator, -oare adj. (mai ales despre acte, documente) doveditor, justificativ, probator, probatoriu, <înv.> mărturisitor.

Intrare: justificator
justificator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • justificator
  • justificatorul
  • justificatoru‑
  • justificatoare
  • justificatoarea
plural
  • justificatori
  • justificatorii
  • justificatoare
  • justificatoarele
genitiv-dativ singular
  • justificator
  • justificatorului
  • justificatoare
  • justificatoarei
plural
  • justificatori
  • justificatorilor
  • justificatoare
  • justificatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

justificator, justificatoareadjectiv

  • 1. rar Care justifică, tinde a justifica. MDA2 DN
    sinonime: justificativ
  • comentariu Unele surse ortografice (DOR, Ortografic) îl încadrează și ca s.m. și s.f. dexonline
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.