6 definiții pentru justițial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUSTIȚIÁL, -Ă, justițiali, -e, adj. (Livr.) Referitor la justiție, al justiției. [Pr.: -ți-al] – Din fr. justiciel.

justițial, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr justiciel] (Liv) 1-6 De justiție (1-6). 7-12 Al justiției (1-6).

JUSTIȚIÁL, -Ă, justițiali, -e, adj. (Livr.) De justiție, al justiției. [Pr.: -ți-al] – Din fr. justiciel.

JUSTIȚIÁL, -Ă adj. (Liv.) De justiție, al justiției. [Pron. -ți-al. / cf. fr. justiciel].

JUSTIȚIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de justiție; propriu justiției. /<fr. justiciel


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

justițiál adj. m., pl. justițiáli; f. sg. justițiálă, pl. justițiále

Intrare: justițial
justițial adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • justițial
  • justițialul
  • justițialu‑
  • justiția
  • justițiala
plural
  • justițiali
  • justițialii
  • justițiale
  • justițialele
genitiv-dativ singular
  • justițial
  • justițialului
  • justițiale
  • justițialei
plural
  • justițiali
  • justițialilor
  • justițiale
  • justițialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

justițial

  • 1. livresc De justiție, al justiției.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: