12 definiții pentru juisor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUISOR, -OARE, juisori, -oare, s. m. și f. (Livr.) Om petrecăreț. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouisseur.

juisor, ~oare smf [At: GHEREA, ap. CV 1950, nr. 4, 29 / P: ju-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr jouisseur] (Frr) 1 Om care caută în viață numai plăcerea. 2 Om petrecăreț.

JUISOR, -OARE, juisori, -oare, s. m. și f. (rar) Om petrecăreț. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouisseur.

JUISOR, -OARE, juisori, -oare, s. m. și f. (Franțuzism) Persoană care se bucură din plin de viață și de plăcerile ei. – Pronunțat: ju-i-.

JUISOR, -OARE s.m. și f. (Franțuzism) Petrecăreț. [Pron. ju-i-. / < fr. jouisseur].

JUISOR, -OARE s. m. f. om petrecăreț. (< fr. jouisseur)

JUISOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care se bucură din plin de plăcerile vieții. /<fr. jouisseur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

juisor (livr.) (desp. ju-i-) s. m., pl. juisori

juisor (livr.) (ju-i-) s. m., pl. juisori

juisor s. m. (sil. ju-i-), pl. juisori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: juisor
  • silabație: ju-i-sor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juisor
  • juisorul
  • juisoru‑
plural
  • juisori
  • juisorii
genitiv-dativ singular
  • juisor
  • juisorului
plural
  • juisori
  • juisorilor
vocativ singular
  • juisorule
plural
  • juisorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

juisor, juisorisubstantiv masculin
juisoare, juisoaresubstantiv feminin

  • 1. livresc Persoană care se bucură din plin de viață și de plăcerile ei. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: petrecăreț
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.