2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jucări sf [At: DA ms / Pl: ~ici / E: jucărie + -ică] 1-8 (Șhp) Jucărioară (1-8).

JUCĂRÍCĂ, jucărele, s. f. Diminutiv al lui jucărie. Este o vîrstă la care copilul întoarce capul plictisit de la jucărele. ANGHEL, PR. 179. – Variantă: jucăreá s. f.

JUCĂREÁ, -ÍCĂ, jucărele, s. f. Jucărioară. – Jucărie + suf. -ea.Jucărică: cu schimbare de suf.

JUCĂREÁ, -ÍCĂ, jucărele, s. f. Jucărioară. – Jucărie + suf. -ea, -ică

jucăríe f. (d. joc). Obĭect cu care se joacă copiiĭ (ca bilele, arșicele, soldațiĭ de plumb, păpușile ș.a.). Fig. Ceĭa ce e supus gustuluĭ saŭ puteriĭ altuĭa: acest pitic e o jucărie în mînile aceluĭ uriaș, corabia noastră era jucăria vîntuluĭ și a valurilor. Glumă, lucru ușor: această luptă n’a fost jucărie, algebra e o jucărie pentru el. – Fam. și jucărică, pl. ele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jucărícă s. f., g.-d. art. jucărélei; pl. jucăréle, art. jucărélele

jucărícă s. f., pl. jucăréle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jucăréle s.f. pl. (pop.) jucării.

Intrare: jucărică
jucărică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jucărea, jucărică
substantiv feminin (F152)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jucărea
  • jucăreaua
plural
  • jucărele
  • jucărelele
genitiv-dativ singular
  • jucărele
  • jucărelei
plural
  • jucărele
  • jucărelelor
vocativ singular
plural
jucărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jucări
  • jucărica
plural
  • jucărele
  • jucărelele
genitiv-dativ singular
  • jucărele
  • jucărelei
plural
  • jucărele
  • jucărelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • jucărele
  • jucărelele
genitiv-dativ singular
plural
  • jucărele
  • jucărelelor
vocativ singular
plural

jucărea, jucărică jucărică jucărele

  • 1. Diminutiv al lui jucărie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: jucărioară attach_file un exemplu
    exemple
    • Este o vîrstă la care copilul întoarce capul plictisit de la jucărele. ANGHEL, PR. 179.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Jucărie + sufix -ea.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • Jucărie + sufix -ică.
    surse: DEX '09 DEX '98

jucărele jucărea jucărică

etimologie: