2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jitărit sn [At: DA / Pl: ~uri / E: jitări] 1-2 (Îrg) Jitărie (3-4).

JITĂRÍ, jităresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îndeplini funcția de jitar. – V. jitar.

JITĂRÍ, jităresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îndeplini funcția de jitar. – V. jitar.

jitări vi [At: AGÂRBICEANU, D. Ț. 98 / V: jăt~, jut~ / Pzi: ~resc / E: jitar] (Reg) A păzi semănăturile.

A JITĂRÍ ~ésc intranz. înv. A practica ocupația de jitar; a fi jitar. /Din jitar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jitărí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jitărésc, imperf. 3 sg. jităreá; conj. prez. 3 să jităreáscă

jitărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jitărésc, imperf. 3 sg. jităreá; conj. prez. 3 sg. și pl. jităreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jitărít s.n. (reg.) 1. ocupația jitarului. 2. plata jitarului.

Intrare: jitărit
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jitărit
  • jităritul
  • jităritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • jitărit
  • jităritului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jitări
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jitări
  • jitărire
  • jitărit
  • jităritu‑
  • jitărind
  • jitărindu‑
singular plural
  • jitărește
  • jităriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jităresc
(să)
  • jităresc
  • jităream
  • jitării
  • jitărisem
a II-a (tu)
  • jitărești
(să)
  • jitărești
  • jităreai
  • jităriși
  • jităriseși
a III-a (el, ea)
  • jitărește
(să)
  • jitărească
  • jitărea
  • jitări
  • jitărise
plural I (noi)
  • jitărim
(să)
  • jitărim
  • jităream
  • jitărirăm
  • jităriserăm
  • jitărisem
a II-a (voi)
  • jităriți
(să)
  • jităriți
  • jităreați
  • jitărirăți
  • jităriserăți
  • jităriseți
a III-a (ei, ele)
  • jităresc
(să)
  • jitărească
  • jităreau
  • jitări
  • jităriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jitărit

  • 1. regional Ocupația jitarului.
    surse: DAR
  • 2. regional Plata jitarului.
    surse: DAR

etimologie:

jitări

  • 1. regional A îndeplini funcția de jitar.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: pândi

etimologie:

  • vezi jitar
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX