opțiuni

17 definiții se potrivesc cu cel puțin două din cuvintele căutate

Dacă rezultatele nu sunt mulțumitoare, puteți căuta cuvintele separat sau puteți căuta în tot textul definițiilor.

Sunt permise maximum 5 cuvinte. Următoarele cuvinte au fost ignorate: erklären

PERSONA NON GRATA subst. Diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. p. gener. persoană indezirabilă. [Pr.: persona non grata] – Loc. lat.

Persona grata (sau: non grata) (lat. „Persoană dorită”, sau „nedorită”) – Expresie prin care se arată că reprezentantul diplomatic al unei țări străine este acceptat pentru acreditarea lui, sau dimpotrivă, este indezirabil. Din limbajul diplomatic formula a trecut și în vorbirea curentă pentru a desemna o persoană binevenită, simpatizată sau una nedorită.

persona non grata loc. lat.

persona non grata sf [At: DEX2 / Pl: ~ne ~te / E: lat persona non grata] 1 Diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. 2 (Pgn) Persoană indezirabilă.

persona non grata (lat.) loc. s. f., pl. personae non gratae [ae pron. e]

persona non grata (lat.) loc. s. f., pl. personae non gratae [ae pron. e]

PERSONA NON GRATA, personae non gratae, loc. s. f. Denumire folosită pentru a desemna un reprezentant diplomatic despre care statul în care a fost acreditat declară că trebuie să-și înceteze activitatea pe teritoriul respectiv; p. gener. persoană indezirabilă. – Loc. lat.

persona grata loc. lat.

PERSONA GRATA (lat.) = Persoana favorită. Alecsandri a fost persona grata la Castelul Peleș.

PERSONA GRATA subst. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. – Loc. lat.

persona grata (lat.) loc. s. f., pl. personae gratae [ae pron. e]

PERSONA GRATA s.f. Persoană agreată de un guvern pe lîngă care este acreditată diplomatic. ◊ Persona non grata = diplomat a cărui rechemare este cerută de guvernul țării pe lîngă care este acreditat. [< lat. persona (non) grata – persoană (ne)agreată].

PERSONA GRATA loc. s. persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. ♦ ~ non grata = diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. (< lat. persona (non) grata, persoană (ne)agreată)

persona grata f. («persoană plăcută»), se zice, în limba diplomatică, de personajul ce va fi agreat de guvernul pe lângă care e acreditat.

persona grata (lat.) loc. s. f., pl. personae gratae [ae pron. e]

persona grata sf [At: DN3 / Pl: ~ne ~te / E: lat persona grata] Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic.

PERSONA GRATA, personae gratae, loc. s. f. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. – Loc. lat.