25 de definiții pentru jartieră

Explicative DEX

JARTIERĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de îmbrăcăminte, confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior; jartea, calțavetă. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. jarretière.

jartieră sf [At: VLAHUȚĂ, D. 114 / V: ~reteră, ~ret~, (reg) ~telă / Pl: ~re / E: fr jarretière] (Iuz) 1 Panglică de elastic care menține ciorapul pe picior Si: (pop) calțetă,[1] jartea. 2 Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii.

  1. Posibilă greșeală, poate calțavetă. — gall

jartieră s.f. 1 Accesoriu de îmbrăcăminte, format dintr-o panglică de elastic, care ține ciorapul întins pe picior; (pop.) jartea. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. 2 (ist.) Ordinul Jartierei = ordin de cavaleri, în Anglia, instituit în 1348 de regele Eduard III, ai cărui reprezentanți purtau o jartieră pe genunchiul stîng, ca îndemn ironic pentru a nu comenta nefavorabil o exprimare sau o situație ambiguă. • sil. -ti-e-. pl. -e. /<fr. jarretiere.

JARTIERĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de îmbrăcăminte, confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior; jartea, calțavetă. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. jarretière.

JARTIERĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de îmbrăcăminte, confecționat din elastic, cu care se țin ciorapii întinși pe picior. – Pronunțat: -tie-.

JARTIERĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de îmbrăcăminte, confecționat din elastic, cu care se țin ciorapii întinși pe picior. [Pr.: -ti-e-] – Fr. jaretière.

JARTIERĂ s.f. Obiect accesoriu de îmbrăcăminte confecționat din elastic, care ține ciorapul întins pe picior. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzut cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. [Pron. -ti-e-. / < fr. jarretière].

JARTIERĂ s. f. obiect accesoriu de îmbrăcăminte, din elastic, care ține ciorapul întins pe picior. ◊ fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. (< fr. jarretière)

JARTIERĂ ~e f. Accesoriu de îmbrăcăminte femeiască, în formă de bandă elastică, care ține ciorapul întins pe picior. [Sil. -ti-e-] /<fr. jarretière

jartiéră V. jaretieră.

jareteră sf vz jartieră

jaretieră sf vz jartieră

jartelă sf vz jartieră

jaretieră f. 1. legătură de panglici sau de gumilastic cu care se prind ciorapii sus pe picior; 2. ordin englez de cavalerie instituit de Eduard III în 1349.

* jaretiéră și jartiéră f., pl,. e (fr. jarretière). Barb. Calțavetă.

Ortografice DOOM

jartieră (desp. -ti-e-) s. f., g.-d. art. jartierei; pl. jartiere

!jartieră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. jartierei; pl. jartiere

jartieră s. f. (sil. -ti-e), g.-d. art. jartierei; pl. jartiere (și jaretieră in îmbinarea Ordinul Jaretierei)

jaretieră v. jartieră

Enciclopedice

JARTIERĂ (Foarte nobilul ordin al Jartierei). Ordin cavaleresc englez înființat de Eduard III în 1348, format din 24 de cavaleri, regele, marele maestru al ordinului, și prințul de Wales. La această demnitate au acces și femeile. Este conferit uneori și anumitor personalități străine.

Sinonime

JARTIERĂ s. (Mold.) calțavetă.

jartieră s.f. <pop.> jartea, <reg.> calțavetă, vine (v. vână), <înv.> legătură de ciorapi. Jartierele țin ciorapii întinși pe picioare.

JARTIERĂ s. (Mold.) calțavetă.

Intrare: jartieră
jartieră substantiv feminin
  • silabație: jar-ti-e-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jartieră
  • jartiera
plural
  • jartiere
  • jartierele
genitiv-dativ singular
  • jartiere
  • jartierei
plural
  • jartiere
  • jartierelor
vocativ singular —
plural —
jaretieră substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jaretieră
  • jaretiera
plural
  • jaretiere
  • jaretierele
genitiv-dativ singular
  • jaretiere
  • jaretierei
plural
  • jaretiere
  • jaretierelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jartelă
  • jartela
plural
  • jartele
  • jartelele
genitiv-dativ singular
  • jartele
  • jartelei
plural
  • jartele
  • jartelelor
vocativ singular —
plural —
jareteră substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jareteră
  • jaretera
plural
  • jaretere
  • jareterele
genitiv-dativ singular
  • jaretere
  • jareterei
plural
  • jaretere
  • jareterelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jartieră, jartieresubstantiv feminin

  • 1. Accesoriu de îmbrăcăminte, confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.