8 definiții pentru jarchină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JÁRCHINĂ, jarchine, s. f. (Reg.) 1. Ciomag. 2. Bucată (de ceva). – Et. nec. Cf. jarcă.

JÁRCHINĂ, jarchine, s. f. (Reg.) 1. Ciomag. 2. Bucată (de ceva). – Et. nec. Cf. jarcă.

jarchină1 sf [At: I. CR. IV, 306 / Pl: ~ne / E: nct] (Reg) Ciomag.

jarchină2 sf [At: DR. IV, 825 / Pl: ~ne / E: jarcă + -ină] (Reg) 1 Haină ponosită. 2 Cojoc din piele proastă. 3 Bucată.

járchină f. f., pl. ĭ (var. din harchină și rudă cu jart și harș). Est. Hîrșie jărcănită, de pe care lipsește lîna pe icĭ pe colo. Jarcă, haĭnă orĭ pălărie ruptă saŭ roasă. V. zdreanță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

járchină (ciomag) (reg.) s. f., g.-d. art. járchinei; pl. járchine

járchină s. f., g.-d. art. járchinei; pl. járchine


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JÁRCHINĂ s. v. bâtă, bucată, ciomag, crâmpei, fracțiune, fragment, frântură, măciucă, parte, porțiune, secțiune, tranșă.

jarchină s. v. BÎTĂ. BUCATĂ. CIOMAG. CRÎMPEI. FRACȚIUNE. FRAGMENT. FRÎNTURĂ. MĂCIUCĂ. PARTE. PORȚIUNE. SECȚIUNE. TRANȘĂ.

Intrare: jarchină
jarchină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jarchină
  • jarchina
plural
  • jarchine
  • jarchinele
genitiv-dativ singular
  • jarchine
  • jarchinei
plural
  • jarchine
  • jarchinelor
vocativ singular
plural

jarchină

etimologie: