4 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jarcă sf [At: ȘEZ. XXXII, 137 / V: jăr~ / Pl: jărci / E: ns cf jerpeli, jarpan] (Mol; Buc) 1 Piele de oaie veche și roasă Si: tuhoarcă. 2 (Pex) Oaie bătrână și slabă. 3 Vită slabă. 4 (Fig) Femeie bătrână. 5 (Fig) Persoană rea de gură. 6 (Fig) Om înalt și slab. 7 Căciulă roasă și uzată.

JÁRCĂ, jărci, s. f. (Reg.) Piele de oaie (în stare proastă); p. ext. oaie bătrână și slabă. – Et. nec.

JÁRCĂ, jărci, s. f. (Reg.) Piele de oaie (în stare proastă); p. ext. oaie bătrână și slabă. – Et. nec.

JÁRCĂ jărci f. 1) Oaie bătrână și slabă. 2) Piele de oaie de proastă calitate. 3) Cojoc vechi și jerpelit. /Orig. nec.

járcă f., pl. jărcĭ (var. din jarchină și harchină). halcă, bucată ruptă de carne ș.a. Jarchină. Pelcea, hîrșie (Mold. Rev. I cRG. 14, 42). Oaĭe bătrînă cu lînă jărcănită. Iron. Pele vie (ca vgr. dérma, pele, d. déro, jupoĭ). V. spîrc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

járcă (reg.) s. f., g.-d. art. jắrcii; pl. jărci

járcă s. f., g.-d. art. jărcii; pl. jărci


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JARCĂ subst. „piele de oaie”. 1. – poreclă dată unui cojocar (Sc). 2. Jarca, G., ard. (Met 284). 3. Jărca b. (17 B I 229).

Intrare: jarcă
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jarcă
  • jarca
plural
  • jărci
  • jărcile
genitiv-dativ singular
  • jărci
  • jărcii
plural
  • jărci
  • jărcilor
vocativ singular
plural
Intrare: Jarcă
Jarcă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Jarcă
Intrare: Jărca
Jărca nume propriu
nume propriu (I3)
  • Jărca
Intrare: jărcă
jărcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

jarcă

  • 1. regional Piele de oaie (în stare proastă).
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.1. prin extensiune Oaie bătrână și slabă.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • 2. Cojoc vechi și jerpelit.
    surse: NODEX

etimologie: