jambieră sf [At: IBRĂILEANU, A. 7 / Pl: ~re / E: fr jambière] Învelitoare de piele, de lână sau de postav, care acoperă și protejează piciorul de la gleznă până aproape de genunchi.

*JAMBIERĂ (pl. -re) sf. 👞 Ghetre înalte pînă la genunchi (🖼 2724): și-a luat jambiere roșii de piele (br.-vn.) [fr.]

JAMBIERĂ, jambiere, s. f. Accesoriu de îmbrăcăminte bărbătească constînd dintr-o învelitoare de piele sau de postav, care acoperă piciorul de la gleznă pînă aproape de genunchi. Scîrțîiau jambierele roșii care gîtuiau pe pulpă pantalonii. C. PETRESCU, Î. II 70. Domnii cu jambiere... trec la poștă. IBRĂILEANU, A. 7. ♦ Un fel de ciorapi fără talpă, lungi pînă peste genunchi, care se poartă iarna peste încălțăminte, acoperind pulpa piciorului și fixîndu-se sub talpă printr-un elastic. – Pronunțat: -bi-e-.

JAMBIERĂ s.f. Învelitoare de pînză sau de piele care acoperă gamba piciorului; este purtată mai ales la sport. ♦ Parte a unei armuri care proteja gamba piciorului. [Pron. -bi-e-. / < fr. jambière].

JAMBIERĂ s. f. învelitoare din pânză sau piele care acoperă gamba piciorului (la sport). ◊ parte a unei armuri care proteja gamba. (< fr. jambière)

JAMBIERĂ ~e f. Piesă de îmbrăcăminte protectoare (de piele, de lână sau de postav) care acoperă piciorul de la gleznă până sub genunchi. [Sil. -bi-e-] /<fr. jambiére

jambieră f. pl. un fel de ghetre.

jambiéră f., pl. e (fr. jambière). Ghetră, pulpar. – Și gambieră (it. gambiera).

jambieră (desp. -bi-e-) s. f., g.-d. art. jambierei; pl. jambiere

jambieră (-bi-e-) s. f., g.-d. art. jambierei; pl. jambiere

jambieră s. f. (sil. -bi-e-), g.-d. art. jambierei; pl. jambiere

jambieră (i-e), pl. jambiere

jambieră, -re.

jambieră s.f. ‹reg.› colceri, turecar, ‹înv.› tibială. Jambierele acoperă și protejează picioarele de la gleznă până sub genunchi.